România nu e un exportator de resurse brute

În ultimul an industria lemnului, prin prisma tăierilor ilegale de păduri, a devenit ţinta unei campanii agresive, vehiculându-se de anumite părţi interesate câteva mituri susţinute de date statistice incomplete. Astfel, întreaga industrie a lemnului, de la exploatare, prelucrare primară şi până la mobilă şi inclusiv industriile dezvoltate pe orizontală, suferă grave prejudicii economice tocmai din cauza unei imagini neconforme cu realitatea.

Recent, a fost publicat raportul organizaţiei americane EIA, promovat în cadrul unei conferinţe de presă la Bucureşti în 22 octombrie, un raport ce creează o imagine falsă a industriei lemnului din România.

Acest raport, deşi citează, ca sursă de documentare, 470 referinţe din rapoarte oficiale, studii independente, investigaţii ale ONG-urilor din România şi articole de presă, este un amalgam de statistici credibile şi cifre neverificate. Mai mult, acest raport se suprapune peste un mare clişeu intens vehiculat în spaţial public: industria lemnului este distrusă, România fiind un exportator de resurse brute.

Vom efectua în continuare o analiză economică ce vizează industria lemnului din România.

Înainte de toate, dorim să reiterăm că lemnul este singura resursă regenerabilă, susţinând prin funcţia economică a pădurii, în mod direct, peste 154.000 locuri de muncă în România, în peste 15.000 firme (2014) din exploatare forestieră, prelucrarea primară a lemnului şi industria mobilei.

Prin amabilitatea Asociaţiei Producătorilor de Mobilă, vă prezentăm un raport complet privind comerţul cu produse din lemn, date comparative 2013/2014, raport care relevă următoarele:

· În 2014, exportul de mobilă a fost de 1,88 miliarde euro, în creştere faţă de 1,68 miliarde euro în 2013 şi mai mult decât  dublu faţă de exportul de mobilă de 833 milioane euro în 2004!

· În 2015, exportul de mobilă şi produse finite din lemn şi-a continuat trendul ascendent şi a depăşit pragul de 2 miliarde euro !!!

· Şi exportul de produse din lemn, altele decât mobilă, a crescut de asemenea de la 878 milioane euro în 2004 la 1,85 miliarde euro în 2014!

Asistăm la dublarea exportului de produse din lemn între 2004-2014, în timp ce exporturile de mobilă au scăzut de la 762 milioane $ în 2004 la 628 milioane $ în 2014.

Această  creştere a exportului de produse primare s-a realizat prin:

-          Creşterea valorii exportului de cherestea, de la 400 milioane euro în 2008 la 694 milioane euro în 2014. Această creştere a avut loc în condiţiile menţinerii aproximativ constant a exporturilor de cherestea la 2 milioane mc export cherestea răşinoase şi 0,7 milioane mc export cherestea foioase. Concluzia este simplă: valoarea adăugată cherestelei  pentru export a crescut. Astăzi România exportă într-o proporţie semnificativă cherestea uscată, aburită la fag, şi rindeluită la răşinoase.

- Creşterea cea mai mare a exportului între 2008-2014 s-a datorat însă apariţiei la export a unor grupe noi de produse: export de panouri (PAL, OSB) în valoare de 393 milioane euro, MDF -110 milioane euro, placaje şi paneluri - 74 milioane euro, furnire etc. cu un total de peste 600 milioane euro!!!

Concluzia creşterii exportului industriei de prelucrare primară: a crescut valoarea adăugată în exportul de cherestea şi s-a dezvoltat în România o industrie a panourilor din lemn care valorifică sortimentele inferioare din exploatările forestiere  şi deşeurile din prelucrarea primară a lemnului.

COMERŢUL  CU   PRODUSE   DIN  LEMN  pe 12 luni 2014 / 12 luni 2013

Un alt segment de piaţă care trebuie analizat este balanţa import - export de buşteni, adică masa lemnoasă brută.

Vârful exportului de buşteni a fost atins în 2011, cu o valoare de 51 milioane euro (aproximativ 700.000 mc), în 2015 exportul  de buştean urmând a se situa sub 250.000 mc, dintr-un total de 16 milioane mc lemn rotund rezultat din exploatare.  Exportul de buştean – lemn valoros -  din România este practic nesemnificativ, situându-se acum la 1,6 % din resursa disponibilă pe piaţă.

Importurile de buştean însă au pornit de la aproape de zero în 2008  şi au ajuns la 2 milioane mc, importuri în special de buştean de răşinoase, din Ucraina şi Bielorusia.

România a devenit un importator mare de buştean.

Concluziile acestei analize şi acestor cifre statistice:

- Cea mai importantă ramură economică în România, pornind de la resursa de lemn disponibilă, este industria mobilei, cu o producţie  totală de peste 2,2  miliarde euro şi exporturi de 1, 88 miliarde euro în 2014,  adică de aproape 2,5 ori mai mare decât în 2004 !!!

- Industria de prelucrare primară a lemnului şi-a dublat de asemenea producţia şi exporturile, prin creşterea valorii adăugate a cherestelei prin procese tehnologice suplimentare şi prin valorificarea superioară a sortimentelor inferioare de lemn rezultate din exploatări forestiere  şi prelucrarea primară a lemnului.  Valoarea exporturilor - altele decât mobile - 1,86 miliarde euro.

- România este un mare importator de materie primă - buştean- pentru industria lemnului, cu importuri  de peste 2 milioane mc lemn rotund  şi exporturi de doar 200 000 mc

- Aportul valutar net, prin balanţa import/export, al produselor din lemn este de 3 miliarde euro anual!

Aşadar, România nu este un furnizor de materie primă neprelucrată la export.

Industria de prelucrare a lemnului, a produselor finite din lemn, industria mobilei sunt ramuri esenţiale ale economiei naţionale, extrem de importante prin locurile de muncă create şi aportul valutar net.

Industria de prelucrare a lemnului valorifică masa lemnoasă pusă la dispoziţie de către administraţia silvică  şi îşi autoreglează capacitatea de producţie pe baza resursei disponibile pe piaţă.

A lega imaginea industriei lemnului de fenomenul tăierilor ilegale este o teză vădit manipulatoare a raportului EIA.

Scopul raportului şi al demersurilor EIA  este de a combate tăierile ilegale  sau de a compromite întreaga industrie a lemnului  în România, adică viaţa a peste 154.000 locuri de muncă din România ?

Cătălin Tobescu – Editorialist Fordaq