Mituri din sectorul forestier

Lemnul este singura resursă regenerabilă, susţinând prin funcţia economică a pădurii, în mod direct, peste 154.000 locuri de muncă în România, în peste 15.000 de firme (2014) din exploatare forestieră, prelucrarea primară a lemnului şi industria mobilei.

Exporturile totale de produse din lemn totalizează aproximativ 4 miliarde euro, cu un aport net valutar în balanţă export/import de peste 3 miliarde euro  anual. Putem spune fără să greşim că rezerva valutară a României, de aproximativ 30 de miliarde euro, este rezultatul acumulării aportului valutar net al produselor din lemn.

În ultimul an industria lemnului, prin prisma tăierilor ilegale de păduri, a devenit ţinta unei campanii agresive, vehiculându-se de anumite părţi interesate câteva mituri susţinute de date statistice incomplete. Astfel, întreaga industrie a lemnului, de la exploatare, prelucrare primară şi până la mobilă şi inclusiv industriile dezvoltate pe orizontală suferă grave prejudicii economice tocmai din cauza unei imagini neconforme cu realitatea.

Cu toate acestea, fenomenul tăierilor ilegale este unul real, care afectează nu doar pădurea, ci şi întreaga industrie a lemnului. Adevăratele cauze ale acestui fenomen nu sunt reprezentate de existenţa agenţilor economici, ci decurg din situaţii precum: sărăcie în mediul rural, incapacitate de monitorizare şi control a multor instituţii ale statului, procesul de retrocedare defectuoasă a pădurilor, politizarea  conducerii Romsilva, corupţie. Tăierile ilegale, însă, nu se combat prin controale la agenţii economici, ci prin eradicarea acestui fenomen plecând de la pădure.

De aceea, pentru o informare corectă a tuturor actorilor interesaţi, doresc să demitizez trei mari subiecte, vehiculate în mod eronat în spaţiul public:

Mitul 1: Se defrişează 3 ha pădure/oră, iar, în ritmul ăsta, România va rămâne fără păduri

Datele statistice reale şi complete sunt următoarele: În perioada 1990-2004 au fost tăiate ras sau supraexploatate 350.000 ha pădure. Cifra este rezultată în baza unei evaluări efectuate de ITRSV-uri ale suprafeţelor retrocedate în baza Legii 18/1991, suprafeţe mici, sub 1 ha, retrocedate fărâmiţat în lipsa oricărui cadru legislativ şi instituţional de asigurare a regimului silvic. Această cifră a suprafeţelor supraexploatate a stat şi la baza evaluării Curţii de Conturi privind volumul de 80 milioane mc tăiaţi ilegal în perioada 1990-2012  (volum estimat a fi extras pe cele 350.000 ha, considerând 200-240 mc/ha în medie).

În primul rând, aceste 350.000 ha de pădure reprezintă greşeli istorice făcute în procesele de retrocedare a pădurilor din perioada 1990-2004. Menţionăm că asistăm la folosirea eronată a termenului defrişare. Acesta se referă la schimbarea categoriei de folosinţă a terenului. Însă, pe aceste suprafeţe, pădurea s-a regenerat şi în prezent există pădure tânără.

În al doilea rând, suprafaţa pădurilor a crescut din 2008 până în 2015 cu peste  150.000 ha, prin includerea în fondul forestier naţional a unor suprafeţe semnificative de păşuni împădurite,  care astfel au devenit protejate de legislaţia silvică şi supuse regimului silvic.

Pădurea nu doar că s-a regenerat, ci suprafaţa fondului forestier a crescut în mod semnificativ în ultimii ani.

Mitul 2: Din pădurile României se taie ilegal 8 milioane mc /an şi, în ritmul acesta, România rămâne fără păduri

Date statistice reale: Cifra de 8 milioane mc tăiaţi ilegal/an în perioada 2008-2014 a fost făcută publică în fundamentarea OUG privind înfiinţarea Gărzilor Forestiere. Cifra este rezultatul unei evaluări parţiale, în a doua revenire pe aceleaşi suprafeţe, în Ciclul II al Inventarului Forestier Naţional (IFN).  Aceasta este însă o cifră medie valabilă pentru perioada 2008-2014 şi este rezultatul unei cercetări parţiale.

De fapt, rezultatul final al IFN pentru perioada 2009-2013 arată că în pădurile  României există un volum de 2,29 miliarde mc masă lemnoasă (cu o medie/ ha de peste 300 mc/ ha), un volum mult peste media europeană.  Stocul de masă lemnoasă de 2,29 miliarde mc este în creştere uriaşă faţă de estimarea precedentului Inventar Forestier Naţional din 1986 (care a estimat mult mai puţin precis acest stoc la 1, 44 miliarde mc).

Creşterea anuală a pădurii este de 34 mil. mc, însă din aceasta, există o posibilitate de exploatare de 22 mil. mc, şi în fapt se exploatează doar 18 mil. mc. Chiar şi împreună cu tăierile ilegale, într-un final, se taie mult mai puţin decât creşterea anuală a pădurii.Prin urmare, avem o acumulare de masă lemnoasă în pădurile României şi nu o diminuare, aşa cum fals se vehiculează în diferite medii.

Mitul 3: Se taie în continuare ca în codru!

Realitatea ne arată următoarele fapte:

În 2014, volumul de masă lemnoasă exploatat, conform raportărilor INS, a scăzut cu 1,2 milioane mc faţă de 2013, de la 19,1 la 17,9 milioane mc.

Intrarea în vigoare a sistemului Wood Tracking – Radarul Pădurilor a schimbat radical situaţia tăierilor ilegale, care sunt mult mai mici în anul 2015 decât în anii  anteriori, iar numărul amenzilor pe linia tăierilor ilegale a crescut în mod considerabil.

Totodată, prin implementarea sistemului Wood Tracking (control al trasabilităţii lemnului), prin înmulţirea numărului controalelor efectuate în pădure, precum şi în unităţile de prelucrare, s-a ajuns ca în anul 2015 volumul care va fi exploatat din pădurile României să fie mult mai mic faţă de anul precedent (estimăm o scădere a volumului de răşinoase exploatat cu 2.5 mil. mc - ceea ce înseamnă lemn de lucru pentru producerea de cherestea aprox. 1.6 mc).

 Dacă luăm în considerare şi volumul foioaselor, estimăm că volumul total ce va fi exploatat în România în anul 2015 va fi cu minimum 4 mil mc mai mic decât cel din anul precedent.

Până acum, nu au fost mediatizate şi dezbătute public problemele reale ale sectorului forestier: accesibilizarea pădurii prin construirea de drumuri forestiere (pentru a scădea presiunea excesivă de pe zonele accesible); eficientizarea controlului; investiţii în tehnologii de exploatare cu impact pozitiv asupra mediului. În prezent, administrarea pădurilor se susţine exclusiv din venituri provenite din valorificarea masei lemnoase.

De aceea, credem că este nevoie să ne concentrăm pe aducerea de soluţii fezabile pentru toate problemele grave ale sectorului forestier, nu pe acuze, în multe situaţii nemeritate, la adresa industriei lemnului. 

Cătălin Tobescu – Editorialist Fordaq