Printează articolul
Trimite e-mail
ø fişiere video
Băncile vor calcula gradul de îndatorare la creditele acordate populaţiei pe baza unor venituri cu cel mult 20% peste cele declarate la Fisc, în anul anterior, şi nu doar în funcţie de adeverinţa de salariu sau alte documente, precum în prezent.
Băncile şi instituţiile financiare nebancare pot lua în calcul niveluri ale veniturilor ce depăşesc cu mai mult de 20% veniturile declarate fiscal în anul anterior, numai după obţinerea de la client a documentelor justificative care să dovedească caracterul de continuitate a acestora, se arată într-un proiect de regulament elaborat de Banca Naţională a României.
Regula nu se va aplica, însă, în cazul veniturilor exceptate de lege de la obligaţia de plată a contribuţiilor fiscale.
Analiză pentru fiecare client
De asemenea, băncile vor fi obligate să realizeze pentru fiecare potenţial client analize de tip stres test pentru evaluarea capacităţii de rambursare a creditului în condiţii nefavorabile, pe baza informaţiilor disponibile aferente unei perioade de minim 18 luni anterior datei evaluării, utilizând cea mai ridicată rată a dobânzii, după caz, nivelul cel mai ridicat al deprecierii cursului de schimb al monedei naţionale, inclusiv în cazul creditelor indexate, şi cel mai ridicat nivel al sumei comisioanelor aplicabile practicat de împrumutător în respectiva perioadă.
Înainte de semnarea contractelor, persoanele fizice vor primi două scadenţare, în monedă naţională, ale sumelor totale de plată aferente creditului solicitat, respectiv unul întocmit având în vedere condiţiile de la semnarea contractului de credit şi unul luând în considerare modificările ce pot surveni prin aplicarea simulării. Clienţii vor fi informaţi şi despre evoluţia gradului de îndatorare pentru cele două situaţii avute în vedere.
Proiectul de regulament mai stabileşte că pentru determinarea nivelului maxim al creditului băncile trebuie să aibă în vedere şi rezultatele analizelor de tip stres test pentru condiţii nefavorabile.
Băncile şi instituţiile financiare nebancare trebuie să se asigure că terţele părţi utilizate în promovarea produselor de creditare aplică aceleaşi proceduri pentru atragerea clienţilor.
Totodată, împrumutătorii vor fi obligaţi să verifice calitatea portofoliului de credite aferent clienţilor atraşi de fiecare intermediar, comparativ cu cea a portofoliului de credite aferent clienţilor direcţi.
Regulamentul va fi pus în aplicare în cel mult 45 de zile de la intrarea în vigoare, iar în până la avizarea noilor norme pentru fiecare instituţie, băncile vor aplica un grad de îndatorare de cel mult 40%.
Proiectul e în dezbatere până pe 16 iulie
Proiectul se află în dezbatere publică, iar banca centrală aşteaptă observaţii şi comentarii până în data de 16 iulie.
La începutul lunii martie a anului trecut, BNR a decis să elimine obligativitatea avansului pentru creditele acordate populaţiei, care se situa la 25% din suma împrumutată în cazul celor ipotecare şi la 30% pentru creditele de consum, precum şi valoarea maximă a gradului de îndatorare a persoanelor fizice.
Băncile au elaborat norme proprii de creditare ţinând cont de veniturile nete ale populaţiei, calculate ca diferenţă dintre sumele înscrise în adeverinţele salariale sau alte forme de venit (contracte de colaborare, dividende, chirii) şi un nivel minim de cheltuieli. Aceste norme au fost avizate de Direcţia Supraveghere din BNR, care a acceptat un grad maxim de îndatorare de 70% din nivelul veniturilor nete.
Guvernatorul BNR, Mugur Isărescu, a avertizat de mai multe ori în ultimele luni că riscul creditării creşte o dată cu viteza dezvoltării segmentului, iar băncile, interesate să obţină profit, subestimează riscul de multe ori.
Avertizări
El constata că nu sunt suficiente mesajele transmise de BNR şi de guvernator către băncile comerciale, arătând că sunt necesare acţiuni prin anumite pârghii, precum creşterea provizioanelor şi prin rapoarte de echilibru mai strânse.
"Este extrem de îngrijorător să aud că se iau credite pentru că omul nu are cu ce să plătească întreţinerea. Creditul e luat pentru a fi dat înapoi, şi cu dobândă, care nu e nemiloasă. Din acest punct de vedere, creditul trebuie să acopere un dezechilibru temporar, însă dacă devine permanent toată lumea trebuie să aibă de gândit", afirma Isărescu la finele lunii iunie.
Guvernatorul BNR s-a referit atunci şi la unele produse care au devenit periculoase, precum creditele acordate fără o analiză temeinică a situaţiei financiare a clientului.
"Astfel, le transmitem băncilor comerciale că trebuie să termine cu creditele date cu buletinul şi să le explice clienţilor riscurile la care se supun dacă iau credite în valută. Dincolo de reclamele la TV, care sunt sigur că se vor împuţina şi care reprezintă doar partea plăcută a creditării, băncile îşi urmăresc scopul de a obţine profit. Noi, ca bancă centrală, le spunem să facă acest joc în condiţii de risc minim pentru a propteja economisirile populaţiei", a afirmat Isărescu.
El a mai arătat că măsurile luate BNR şi de băncile comerciale vor conduce situaţia creditului bancar din România într-o direcţie mai sustenabilă, cu împrumuturi direcţionate către corporaţii, investiţii şi agricultură.
La finele lunii mai, creditele acordate populaţiei au urcat la 83,24 miliarde lei ( 23 miliarde euro), pe fondul unei creşteri anuale cu 130,7% a creditului în valută, la 45,9 miliarde lei, şi cu 38,6% a finanţărilor în lei, la 37,35 miliarde lei.
