Fondul Monetar Internaţional (FMI) recomandă Guvernului să se opună "cu putere" reducerii taxei pe valoare adăugată (TVA) la alimente, creşterii pensiilor înainte de termenul stabilit iniţial pentru ianuarie 2009 şi propune prudenţă în majorarea salariilor.
"Misiunea îndeamnă autorităţile să se opună cu putere acestor iniţiative, precum şi altora care ar putea pune în pericol îndeplinirea ţintelor fiscale pentru 2008 şi care ar putea slăbi stabilitatea macroeconomică", se arată în concluziile misiunii Fondului, care s-a aflat la Bucureşti în luna aprilie.
Experţii FMI sunt de părere că reducerea TVA pentru alimente de la 19% la 5% ar putea induce un cost fiscal anual de până 0,5% din Produsul Intern Brut (PIB), în funcţie de modul de implementare a măsurii.
În acelaşi timp, majorarea pensiilor ar putea genera costuri fiscale reprezentând 1,5% din PIB.
Cele trei riscuri menţionate survin în contextul unui mediu politic fragmentat şi în condiţiile apropierii alegerilor, aceşti factori deturnând interesul autorităţilor către o politică fiscală pe termen scurt, menţionează instituţia financiară.
Recomandări.
FMI consideră că autorităţile de la Bucureşti ar trebui să implementeze, în paralel, o serie de măsuri pentru asigurarea stabilităţii fiscale.
Astfel, Fondul recomandă îmbunătăţirea expertizei fiscale şi competenţelor la nivel executiv şi legislativ, printre măsurile propuse fiind creşterea transparenţei, capacităţii de analiză şi orientarea către un buget bazat pe performanţă.
În acelaşi timp, autorităţile române ar trebui să modifice abordarea fiscală actuală, orientată către termene scurte, astfel că rectificările bugetare multiple ar trebui reduse, modalitatea de decizie prin ordonanţe de urgenţă ar trebui reconsiderată şi toate cheltuielile şi veniturile bugetare ar trebui sprijinite de legislaţia deja aprobată.
A treia măsură menţionată de Fond se referă la înfiinţarea unei agenţii fiscale independente. Pe termen scurt, autorităţile de la Bucureşti ar trebui să aibă în vedere instituirea unui grup de experţi care să ofere prognoze macroeconomice şi legate de venituri bugetare pentru limitarea deciziilor bugetare generate de motivaţii politice.
În timp, rolul unei astfel de agenţii ar trebui extins pentru a oferi analize legate de propuneri bugetare specifice.
Buget riscant.
În opinia FMI, bugetul pe 2008 nu este conform cu un cadru fiscal dezirabil, însă experţii sunt de părere că rectificarea bugetară efectuată în acest an şi măsurile de control a cheltuielilor reprezintă paşi în direcţia optimă.
"Totuşi, misiunea crede că o ţintă de deficit de circa 1,75% din PIB ar fi fost mai potrivită. Mai mult, misiunea consideră că proiecţiile privind veniturile bugetare sunt prea optimiste, iar cheltuielile vor trebui, cel mai probabil, să fie ajustate în conformitate cu resursele, chiar şi în contextul unei ţinte bugetare relativ relaxate", se spune în documentul care prezintă concluziile FMI.
Experţii Fondului consideră că, pentru asigurarea stabilităţii fiscale şi adoptarea unor politici orientate către creştere, ar trebui avută în vedere o ţintă de deficit bugetar, pe termen mediu, de circa 1% din PIB, evitarea unei politici fiscale prociclice şi încurajarea componentei de ofertă a economiei.
Evoluţia economiei.
Referindu-se la evoluţia economiei româneşti, analiştii FMI au în vedere două scenarii - unul în care dezvoltarea va continua la un nivel ridicat şi altul în care ritmul de creştere va încetini considerabil.
În ambele cazuri însă, România are nevoie de politici mai coordonate şi pe termene mai lungi.
FMI estimează pentru acest an pentru România o creştere economică de 5,5%, pentru ca în 2009 avansul să încetinească la 4,75%.
În ceea ce priveşte creşterea preţurilor, la finele anului inflaţia se va plasa la 6,5%, însă va reveni în intervalul ţintit de Banca Naţională a României (BNR) în 2009. Ţinta BNR pentru 2008 este de 3,8% plus minus un punct procentual, iar pentru 2009 de 3,5% plus minus un punct procentual.
Experţii Fondului sunt de părere că deşi creşterea preţurilor depăşeşte intervalul vizat de banca centrală cu un nivel "neconfortabil", programul de ţintire a inflaţiei şi-a dovedit utilitatea în codiţii externe şi interne dificile.
Reducerea inflaţiei.
Politica monetară trebuie să rămână în continuare orientată către reducerea inflaţiei, iar BNR ar putea fi nevoită să continue ritmul de creştere a dobânzii de politică monetară. Potrivit FMI, banca centrală ar trebui să evite încurajarea părerilor din piaţă potrivit cărora nu va permite depăşirea, de către politica monetară, sau de cursul de schimb, a anumitor praguri.
În ceea ce priveşte activitatea BNR, Fondul este de părere că aceasta ar trebui să continue intensificarea procesul de supraveghere din sistemul financiar, analiştii salutând iniţiativele recente legate de realizarea unor statistici de încredere privind preţurilor din sectorul imobiliar.
De asemenea, banca centrală este sfătuită să continue monitorizarea şi limitarea riscurilor operaţionale din sistemul bancar, în condiţiile în care multe instituţii de credit se concentrează asupra câştigării, în mod agresiv, a cotei de piaţă, inclusiv prin promovarea împrumuturilor în monede exotice, precum, yenul japonez sau francul elveţian.
În documentul care prezintă concluziile misiunii, FMI reia şi ideea potrivit căreia ritmul implementării reformelor structurale a încetinit, ca urmare a turbulenţelor din mediul politic, iar procesul de convergenţă al României la UE va depinde tocmai de aplicarea acestor reforme.
( 5 mai 2008, 11:16:36