Viabilitatea economică va fi principala provocare cu care se va confrunta Kosovo, cea mai săracă regiune din Balcani, după ce etnicii albanezi au proclamat, ieri, independenţa provinciei faţă de Serbia, relatează AFP.

Forţa de pace a NATO din Kosovo (KFOR) a desfăşurat duminică un important dispozitiv în oraşul divizat etnic Kosovska Mitroviţa (nord), cu câteva ore înainte de proclamarea independenţei provinciei sârbe cu majoritate albaneză.

Uniunea Europeană va avea în regiune o misiune civilă de aproape 2.000 de persoane, pentru a înlocui forţele ONU care administrează Kosovo din 1999. Comunitatea internaţională nu a reuşit însă să relanseze economia din regiunea din sudul Serbiei, după conflictul din perioada 1998-1999 dintre sârbi şi albanezi.

Până în 2004, Uniunea Europeană a cheltuit pentru diverse proiecte de reconstrucţie şi dezvoltare în Kosovo 2-3 miliarde de dolari, potrivit unor evaluări făcute în lipsa unor statistici oficiale.

Totuşi, potrivit estimărilor oficiale, suma ar putea fi de aproximativ 11 miliarde de dolari, dacă se ţine de cont de fondurile provenite de la albanezii din diaspora.

 

Realitate şi iluzii.

Aceste sume au condus însă la crearea unei societăţi de consum, în timp ce producţia a fost neglijată, în special ca urmare a incertitudinilor legate de statutul provinciei.

Reţeaua rutieră să află într-o stare proastă, în timp ce numeroase sate sunt private de electricitate 12 ore pe zi.

Şomajul atinge, potrivit estimărilor, circa 45% din populaţie, dintre care 70% sunt tineri.

Potrivit unui raport al Băncii Mondiale, circa 37% din cei două milioane de locuitori ai Kosovo trăiesc sub pragul sărăciei, cu mai puţin de 1,5 euro pe zi. Dintre aceştia, aproximativ 15% au la dispoziţie sub un euro pe zi.

"Mai mult de un kosovar din zece se scoală dimineaţa flămând şi se culcă seara tot flămând", a declarat Frode Mauring, şeful reprezentanţei din Kosovo a Programului Naţiunilor Unite pentru Dezvoltare.

El a arătat că 1,3 miliarde de euro sunt consacraţi anual pentru securitatea şi administrarea provinciei, din care 135 de milioane de euro sunt destinaţi dezvoltării, iar proporţia ar trebui inversată.

"Un Kosovo independent ar beneficia de încrederea investitorilor străini şi am avea totodată acces la pieţele financiare internaţionale", a declarat analistul Muhamet Mustafa, adăugând că populaţia tânără din regiune vrea să muncească.

Conform analiştilor, sectorul energetic este promiţător. Rezervele de cărbune din Kosovo sunt estimate la 15 miliarde de tone, iar cele de minerale la mai multe miliarde de tone.

 

Independenţa nu va aduce tone de dolari.

"Rezervele de aur, nichel şi crom ar putea fi peste estimări", potrivit unui studiu realizat de o comisie independentă pentru mine şi minerale din Kosovo, conform căruia a fost identificată şi prezenţa aluminiului, cuprului şi zincului.

"În Kosovo sunt sute de zone prospectate şi mai multe companii străine explorează posibilităţile de exploatare. Altele urmează să vină", a spus Nick Burcham, care a acordat consultanţă la realizarea studiului.

Unii analişti au avertizat însă că prezentarea independenţei drept un panaceu este doar o iluzie.

"Trebuie să ne debarasăm de iluzia că independenţa va aduce tone de dolari", a spus analistul Ibrahim Rexhepi.

El a arătat că există pericolul ca criza economică să continue, întrucât relansarea metalurgiei, a industriei alimentare şi a celei energetice necesită timp şi multe investiţii.

În lipsa unui acord scris din partea Monitorului de Suceava, puteţi prelua maxim 500 de caractere din acest articol dacă precizaţi sursa şi dacă inseraţi vizibil link-ul articolului Viabilitatea economică va fi cea mai mare provocare pentru Kosovo.

Comentarii