Printează articolul
Trimite e-mail
ø fişiere video
Creşterea porcilor în sistem non-profesional, adică pentru consumul propriu, este permisă exclusiv în mediul rural, fiind interzisă în oraşe, dar şi pe păşuni şi în păduri, se arată într-un proiect de hotărâre de Guvern pentru aprobarea strategiei de eradicare a pestei în 2008.
Proiectul, elaborat de Autoritatea Naţională Sanitară Veterinară şi pentru Siguranţa Alimentelor (ANSVSA), stabileşte două sisteme de creştere a porcilor, respectiv cel non-profesional şi cel comercial-industrial.
Creşterea porcilor în sistemul non-profesional presupune că ţăranul nu are voie să vândă carnea obţinută, fiind destinată exclusiv consumului familial.
De asemenea, porcul viu nu poate fi vândut decât în localitatea în care se află gospodăria.
"Sistemul non-profesional este reprezentat de exploataţii de porcine unde porcii sunt crescuţi în mod tradiţional; creşterea porcilor în acest sistem este permisă în mediul rural, fiind interzisă pe păşuni, în păduri, oraşe şi municipii", se arată în proiect.
Porcii crescuţi în sistem non-profesional nu părăsesc gospodăria decât atunci când sunt vânduţi.
Ţăranii ar putea fi sancţionaţi cu amenzi mari.
Ţăranii care vând carnea de la porcii crescuţi în gospodării ar putea fi amendaţi cu sume cuprinse între 5.000 şi 10.000 lei, aceeaşi sancţiune fiind aplicată şi pentru vânzarea porcilor vii în afara localităţii de origine.
Crescătorii din sistemul non-profesional, adică aceia care cresc porci numai pentru consumul propriu, nu au voie să vândă animalele vii decât în localitatea în care se află gospodăria, în timp ce vânzarea cărnii, a produselor, subproduselor de origine animală şi deşeurilor obţinute de la animale este interzisă.
Amenzile cu care sunt sancţionaţi ţăranii care nu respectă aceste reguli sunt cuprinse între 5.000 şi 10.000 lei.
Abatoarele care acceptă porci din exploataţii non-profesionale sunt sancţionate cu amenzi cuprinse de asemenea între 5.000 şi 10.000 lei, precum şi prin confiscarea întregii cantităţi de carne proaspătă. În plus, dacă în decurs de şase luni de la aplicarea amenzii unitatea a mai încălcat regula de două ori, pierde pentru 3-6 luni autorizaţia sanitar-veterinară de funcţionare.
Aceleaşi sancţiuni sunt valabile pentru procesatorii care primesc carne obţinută de la porcii crescuţi în exploataţii non-profesionale.
ANSVSA stabileşte că sistemul de creştere a porcilor non-profesional este "reprezentat de exploataţii de porcine unde porcii sunt crescuţi în mod tradiţional", în mediul rural, pentru consumul privat.
"Aceste exploataţii sunt înregistrate, animalele sunt identificate şi înregistrate, deţin carnete de sănătate, se află sub control sanitar veterinar, iar porcii ţinuţi pentru îngrăşare sunt în permanenţă închişi, fără să părăsească exploataţia", se spune în strategie.
Reguli pentru crescători.
Porcii nu trebuie să umble în afara gospodăriei, singura deplasare permisă fiind transportul pentru vânzarea, exclusiv în localitatea unde este crescut, "în special în târguri organizate, numai dacă acesta se află în zonă epidemiologic liberă de boli ale porcilor". În situaţia în care animalul este vândut, cumpărătorul trebuie să fie şi el un crescător din sistemul non-profesional.
"Proprietarii care cresc porci pentru consum familial si doresc să crească mai mulţi porci au posibilitatea de a se asocia şi accesa fonduri structurale pentru finanţarea unor exploataţii comercial industriale", se mai arată în proiect.
Măsurile de biosecuritate sunt diferite pentru cele două tipuri de sisteme, fiind, evident, mai dure pentru fermele comerciale.
În cazul ţăranilor care cresc porci pentru propriul consum, aceştia trebuie să respecte reguli precum anunţarea veterinarului de fiecare îmbolnăvire sau deces al animalelor.
Totodată, adăposturile porcilor trebuie să fie conforme cu regulile de bunăstare animală şi să fie amplasate la o distanţă "considerabilă" de gospodăria învecinată, împrejmuite cu gard, fiind interzis accesul pe păşuni al animalului. În strategie nu se precizează ce înseamnă "considerabil".
Ţăranii nu vor hrăni porcii decât cu lături din propria gospodărie şi nu vor îngropa animalele moarte în curte decât cu avizul autorităţii competente, evitând contactul cu animalele sănătoase.
Sistemul profesional are de respectat reguli mai stricte, dar carnea poate fi comercializată la nivel naţional.
Restricţii din cauza pestei.
Autoritatea Veterinară a început vaccinarea împotriva pestei porcine în luna decembrie a anului 2006, iar în luna iunie a anului următor anunţa că toate focarele au fost închise.
În luna august din 2007 au fost confirmate însă trei noi focare, acestea fiind primele apărute în ferme profesionale. Un nou focar de pestă a fost confirmat la începutul lunii octombrie a aceluiaşi an, în rezervaţia Insulei Mici a Brăilei, la un porc mistreţ.
Din cauza pestei porcine firmele româneşti nu au voie să exporte carne şi produse din carne de porc în UE. Comisia Europeană a decis în luna septembrie a anului trecut să prelungească, până la 31 decembrie 2009, această interdicţie, considerând că boala nu este încă ţinută sub control.
Potrivit estimărilor Ministerului Agriculturii, la sfârşitul anului trecut efectivele de porci erau de 6,9 milioane de animale.
(19 ian 2008, 13:37:54
Pe de alta parte de ce adica sa nu am eu voie sa cumpar un porc crescut de taran, de ce sa fiu obligat sa cumpar numai carne de porc �ndopat cu hormoni si steroizi de pe la nu-s care ferma a nu-s carui �nv�rtit. Cu ce drept legea �mi poate limita dreptul meu la optiune? De ce taranul sa nu poata face ce vrea cu porcul pe care l-a crescut odata ce a �ndeplinit toate obligatiile sanitar-veterinare? Adica daca vreau sa cumpar un porc sa trebuiasca sa ma mut la tara si sa cresc mai �nt�i si eu niste porci, ca altfel nu se poate? Doamne, mare-i gradina Ta! �n aceste conditii ce ma-sa mai ram�ne din libertatea pe care constitutia mi-o "garanteaza"? Libertatea de a ma lasa constr�ns de niste reglementari imbecile? Asta-i "g�ndirea" pe la noi: �n loc sa-i beleasca pe inconstientii care-si cresc animalele �n mizerie, mai bine ne beleste pe toti.