Procesatorii din industria alimentară vor putea retrage produsele din magazine, pentru reutilizare sau distrugere, acţiune interzisă conform actualei legislaţii, potrivit unui proiect de modificare a unei hotărâri de guvern privind contravenţiile la normele sanitar-veterinare.
Proiectul prevede că retragerea produselor constituie contravenţie numai în cazul în care nu sunt respectate normele de siguranţă alimentară.
Legislaţia în vigoare stabileşte sancţiuni pentru comercianţi dacă aceştia returnează marfa producătorilor, indiferent de starea de calitate şi siguranţă a alimentelor.
Astfel, în cazul în care un producător de pâine, al cărei termen de valabilitate este între 24 şi 48 de ore, doreşte să retragă marfa expirată dintr-un magazin, pentru a o utiliza la fabricarea pesmetului, nu ar avea voie să facă acest lucru, conform legislaţiei actuale, deşi normele UE din domeniu permit retragerea produselor alimentare, a declarat Sorin Minea, preşedintele patronatului Romalimenta.
Din acelaşi motiv, un producător de bere sau băuturi răcoritoare, produse cu termen de valabilitate mare, nu are posibilitatea să mute marfa dintr-un magazin unde înregistrează vânzări mici la alte unităţi comerciale, cu vânzări bune.
"Dacă un produs ar avea o etichetă greşită, el nu mai poate fi scos din magazin pentru înlocuirea etichetei, consecinţele putând duce la nevalorificare şi distrugerea alimentului respectiv", a adăugat Minea.
Totodată, distrugerea produselor expirate sau contaminate intră în sarcina magazinelor, unde controlul autorităţilor sanitar-veterinare este mai puţin strict decât în cazul producătorilor din industria alimentară, existând riscul încălcării acestor norme din partea operatorilor comerciali pentru a-şi diminua pierderile.
"Înainte eram la mâna comercianţilor. Acum retragerea produselor alimentare intră în responsabilitatea procesatorului (...). Dacă nu e bună marfa, eu o retrag, pentru că e responsabilitatea mea", a mai spus Minea.
Reprezentantul Romalimenta a criticat în repetate rânduri prevederile legislaţiei actuale, arătând că în UE există o distincţie între retragerea produselor expirate sau contaminate - produse a căror calitate este afectată - şi rechemarea mărfii cu o calitate bună, în timp ce în legislaţia naţională este folosit un singur termen, general, de retur.