Printează articolul
Trimite e-mail
ø fişiere video
Ministerul Agriculturii vrea să transfere o parte a fondurilor UE alocate pentru promovarea vinurilor româneşti în state din afara blocului comunitar, în anul de piaţă 1 august 2008 - 31 iulie 2009, către susţinerea proiectelor de restructurare a plantaţiilor, unde cererile depăşesc bugetul.
Propunerea Comisiei Europene de reformare a sectorului viticol, aflată în dezbatere la nivel european, impune un nivel minim al finanţării pentru promovarea vinului în state din afara UE, iar Ministerul Agriculturii consideră că suma alocată României este prea mare pentru a fi cheltuită integral.
"Comisia impune o valoare minimă a finanţării pentru promovare, iar în cazul nostru această valoare este de circa trei - patru milioane euro. Este prea mult pentru primii ani pentru ca să-i putem cheltui, aşa că vom propune să existe mai multe maleabilitate şi să putem folosi o parte din sumă pentru restructurare. (...) Oricum, din lista de măsuri, noi vom folosi plicul naţional în proporţie de 90%, poate 99%, pentru restructurarea şi reconversia plantaţiilor", a declarat ministrul Agriculturii, Dacian Cioloş.
Plicul naţional.
Proiectul de reformă din domeniul viei şi vinului prevede că fiecare stat membru va fi finanţat prin intermediul unui "plic naţional", adică o sumă unică anuală, pe care autorităţile din statul respectiv o repartizează pentru diverse măsuri, în funcţie de necesităţi.
Potrivit lui Cioloş, România îşi va prezenta obiecţiile faţă de unul dintre criteriile pe baza căruia este stabilit nivelul sumelor din "plicul naţional".
"Criteriul care se referă la valoarea istorică a sprijinului primit discrimenază noile state membre şi vom discuta şi pe acest subiect la următorul Consiliu", a spus Cioloş.
Proiectul de reformă prevede un buget global de 634 de milioane euro în 2009, care va creşte la 850 de milioane euro, în 2015. Suma alocată fiecărui stat membru va fi calculată în funcţie de suprafaţa cultivată cu viţă-de-vie, producţia realizată şi valoarea istorică a sprijinului acordat.
Reconversia planaţiilor.
Lista de măsuri pe care statele membre le pot aplica cuprinde restructurarea şi reconversia plantaţiilor, managementul situaţiilor de criză, promovarea vinului în state din afara UE.
Măsura preferată de România, spre care vor merge cei mai mulţi bani, este cea de reconversie şi restructurare a plantaţiilor, care presupune finanţarea unor lucrări precum înlocuirea soiurilor şi reamplasarea plantaţiilor.
Solicitările producătorilor pentru finanţarea proiectelor din această categorie însumează în acest an (anul de piaţă 2007-2008) circa 35 de milioane euro, potrivit datelor Patronatului naţional al Viei şi Vinului (PNVV), în condiţiile în care fondurile alocate de UE sunt de 25 de milioane euro.
Reforma începe la 1 august.
Proiectul de reformă a sectorului viei şi vinului a fost dezbătut în mai multe întâlniri şi va fi din nou discutat în următorul Consiliu al miniştrilor Agriculturii din UE, care începe la jumătatea lunii decembrie. După ce statele membre vor cădea de acord asupra reformei vinului, prevederile acesteia vor intra în vigoare din anul următor de piaţă, care începe la 1 august 2008 şi se încheie la 31 iulie 2009.
Printre prevederile care dezavantajează producătorii români se numără interzicerea utilizării zahărului în creşterea gradului de alcool din vin, precum şi eliminarea măsurii prin care producătorii sunt finanţaţi pentru a înlocui zahărul cu mustul concentrat.
Proiectul de reformă elaborat de CE vine ca urmare a scăderii consumului de vin la nivel european, a creşterii importurilor într-un ritm mai rapid decât evoluţia exporturilor şi a excedentului de vin de pe piaţă.
Producţia de vin din România este estimată în acest an la 5,5 milioane de hectolitri, în uşoară scădere faţă de recolta de circa şase milioane de hectolitri din 2006, însă superioară calitativ, potrivit patronatului din industria viticolă.
