Cea mai sigură formă de economisire este investiţia imobiliară, susţin o treime dintre respodenţii la un sondaj comandat de Fondul de Garantare a Depozitelor în Sistemul Bancar, la polul opus situându-se împrumutul cu dobândă, preferat de 3% dintre participanţii la studiu.
După investiţiile realizate în imobiliare, sunt preferate, în proporţii egale, de 22%, depozitele la bănci şi investiţiile în metale preţioase şi aur, a declarat, marţi, la o conferinţă de presă, directorul Fondului de Garantare a Depozitelor, Alexandru Matei, citând rezultatele unui studiu de piaţă privind comportamentul, factorii de influenţă, evoluţia şi perspectivele economisirii.
Studiul a fost realizat în luna iulie de Metro Media Transilvania, pe un eşantion de 2.023 persoane cu vârste de peste 18 ani, din mediul rural şi urban, având o marjă de eroare de +/- 2,2%.
O pondere de 24% dintre respondenţi au apreciat negativ evoluţia financiară proprie, iar 28% spun că se aşteaptă ca situaţia financiară să se îmbunătăţească anul viitor. Aproape 50% dintre participanţii la studiu afirmă că situaţia financiară de care dispun nu s-a modificat comparativ cu cea de anul trecut. Cei care afirmă că au o stare financiară mai bună cumulează 23%, iar cei a căror situaţie s-a înrăutăţit reprezintă 24%.
Aproape jumătate din cei intervievaţi au încredere în bănci, un nivel mult mai mic fiind înregistrat de bursă şi fonduri de investiţii, cu o podere de 14-15%. Societăţile de asigurări şi fondurile de pensii private prezintă un grad de 23-25%.
Moldovenii şi oltenii.
În ceea ce priveşte economisirea, doar 2% dintre respondenţi reuşesc să economisească uşor, fără restrângeri de la alte cheltuieli, iar 44% nu reuşesc să economisească niciodată. Bucureştenii şi dobrogenii se află, în proporţie de peste 50%, printre cei care afirmă că reuşesc să economisească, la polul opus regăsindu-se moldovenii şi oltenii.
Populaţia economiseşte, în cea mai mare pondere (19%), pentru a acorda un ajutor copiilor sau rudelor şi pentru a achiziţiona bunuri, în această categorie încadrându-se 15% dintre participanţi. Economiile pentru probleme de sănătate sau medicamente sunt realizate de 9% dintre aceştia.
Sumele economisite lunar se încadrează, în cazul a circa jumătate dintre cei care economisesc, până la plafonul de 100 lei, numai 5% dintre cei care economisesc reuşind să pună de-o parte mai mult de 500 de lei. Preferinţele de economisire vizează leul în proporţie de 86%, euro - 8% şi dolarul - 1%.
Economiile, păstrate în casă.
În ultimul an, 33,2% din numărul participanţilor la sondaj şi-au păstrat economiile în casă, în timp 21,3% le-au plasat în depozite în lei, iar 11,9% au deschis conturi curente în lei. Aceste preferinţe se păstrează şi pentru economiile pe care respondenţii le vor realiza anul viitor.
Majoritatea respondenţilor apreciază că integrarea în Uniunea Europeană nu ar încuraja economisirea. Astfel, 28% spun că vor economisi mai puţin, în timp ce doar 9% apreciază că vor avea o capacitate de economisire mai mare, iar pentru 36% aceasta va rămâne la acelaşi nivel.
Cei mai mulţi dintre participanţi menţionează că cele mai importante aspecte pentru alegerea unei bănci sunt nivelurile dobânzilor, garanţiile sau siguranţa oferite de bancă şi nivelul comisioanelor practicate.
Salariul a fost, în proporţie de 42,9% sursa de venit a respondenţilor pentru anul 2006, categorie urmată de pensia de stat pentru vechime în muncă - 22,9%.