Doar 8% din cele aproximativ 8,4 milioane de locuinţe din România sunt asigurate, prin intermediul unei poliţe facultative de profil, a declarat, joi, preşedintele Comisiei de Supraveghere a Asigurărilor (CSA), Angela Toncescu, la un seminar de specialitate.
"Procentul este unul redus comparativ cu alte state din Uniunea Europeană. Totuşi, populaţia a început să conştientizeze importanţa unei poliţe de profil şi sunt de acord cu introducerea obligativităţii asigurării locuinţelor, aşa cum reiese din datele unui studiu Insomar realizat la solicitarea CSA în primăvara acestui an", a afirmat Toncescu.
Conform rezultatelor sondajului Insomar, la întrebarea "Sunteţi de acord cu introducerea obligativităţii asigurării locuinţelor împotriva dezastrelor naturale?", 60,2% dintre repondenţi au răspuns cu afirmativ, în timp ce 30,1% au spus că nu sunt de acord cu această măsură. Circa 9,7% dintre repondenţi nu au dat nici un răspuns.
La întrebarea "Familia dumneavoastră are încheiată o asigurare facultativă de locuinţă?", din totalul celor intervievaţi au răspuns afirmativ doar 12,8% dintre cei chestionaţi. Circa 83,5% dintre participanţii la sondaj au afirmat că nu şi-au asigurat locuinţele, iar 3,7% nu deţin locuinţă proprietate personală.
"Toate aceste date statistice arată clar faptul că deşi majoritatea românilor doresc introducerea legii, aceştia nu conştientizează existenţa riscurilor, neexistând educaţie şi cultură în acest sens", a arătat şeful CSA.
Toncescu a afirmat că adoptarea proiectului de lege privind asigurarea obligatorie a locuinţelor s-a impus ca urmare a faptului că România este unul dintre statele europene expuse în mod semnificativ la dezastre naturale, în special cutremure şi inundaţii.
Pagube de 20 de milioane de euro, anual, după inundaţii
"Potrivit unui studiu elaborat de Ministerul Mediului din România, valoarea pierderilor medii anuale, calculată pentru clădiri rezidenţiale, rezultate în urma producerii inundaţiilor, se ridică la aproximativ 20 milioane de euro. În cazul producerii cutremurelor, expunerea rezidenţială totală este de circa 105 miliarde de euro", a spus Toncescu.
În conformitate cu prevederile acestui proiect de lege, suma asigurată obligatoriu, respectiv suma asigurată ce poate fi acordată beneficiarului poliţei, reprezintă echivalentul în lei a 20.000 euro, respectiv 10.000 euro (în funcţie de tipul locuinţei), suma asigurată permiţând numai reconstrucţia locuinţei afectate.
Prima obligatorie se ridică la 20 de euro, respectiv 10 de euro, şi se achită integral anual.
"Dacă facem un calcul simplu şi luăm ca exemplu suma de 10 euro şi o împărţim la 12 luni va rezulta că pentru 30 de zile valoarea primei se ridică la 0,8 euro, care, calculată la un curs de 3,3 lei/euro, reprezintă 2,7 lei. Cu această sumă putem cumpăra într-o lună maxim trei pâini sau un litru de lapte, ceea ce nu reprezintă un efort financiar deosebit", a spus reprezentantul CSA.
Pentru categoriile sociale defavorizate, proiectul de lege pentru asigurarea obligatorie a locuinţelor prevede alocarea din bugetul statului a sumelor cu titlu de primă de asigurare. Identificarea categoriilor defavorizate, pentru care statul va suporta plata acestor prime de asigurare, va intra în sarcina autorităţilor locale, care au în evidenţă aceste persoane.
"Scopul acestei asigurări fiind acela de a sprijini cetăţenii în reconstrucţia locuinţelor distruse cu prilejul producerii dezastrelor naturale, cutremure de pământ, alunecări de teren sau inundaţii, dacă se manifestă ca fenomene naturale, prin acoperirea costurilor de reconstrucţie urmare a generalizării practicilor de asigurare a locuinţelor", a mai spus Toncescu.
Potrivit şefului CSA, proiectul de act normativ este un prim pas în educarea populaţiei în ceea ce înseamnă protecţia prin asigurare, deoarece românii nu au încă o cultură a asigurărilor, a protejării bunurilor prin asigurare.
"S-a creat o confuzie în rândul populaţiei, care asociază asigurarea auto obligatorie RCA, o asigurare pentru pagube produse terţilor de către proprietarul unui autovehicul, cu asigurarea obligatorie a locuinţelor, destinată protejării proprietăţilor personale, distruse de calamităţi naturale", a mai spus preşedintele autorităţii de reglementare.