Trimisesem pe ”uațap” unui prieten – priceput pescar la muscă în stil ”catch & release” – o scurtă filmare. În secvența durând sub un minut, un cocoș de munte înfruntă o instalație pe șenile care tocmai îi confiscă bradul din bătătură (citiți ”din locul de rotit”); o instalație pe șenile care retează, cepuiește și decojește un molid în câteva zeci de secunde. Mi-a răspuns: ”Inedit”… Am insistat, scriindu-i: ”Adică,… tragic!”, el conchizând resemnat: ”Din păcate, pătrundem în lumea și intimitatea lor, cu obrăznicie”. Și atât…
Iar eu am conchis iar: ”Doar unii pătrund... Nu pătrundem, ci pătrund!... Și nu doar cu obrăznicie, ci ucigând!... Observi diferența?”
Din nefericire, pentru majoritatea bipezilor Natura este doar un "teren". Teren de folosit. Deci, un ceva exterior omului și, deopotrivă, neiubit! Când te folosești cu detașare de ceva viu, nu îl iubești!
Așadar, pentru cei mai mulți, Natura e doar "teren" de luat ceva sau de exercitat te miri ce ”pasiuni”: teren de scos lemn, fond de vânătoare, loc de cules fructe de pădure, ciuperci, râu bun de pescuit, stâncă de făcut alpinism, ”poligon” pentru off-road, ATV-uri, moto-enduro, suprafață fluidă pentru ”expediții” în caiac și canoe, loc de excursii în gloată, poiană de ”grătăreală” sau de spațiu pentru sonore fluierături, strigăte și... stâlcite iodlere alcoolizate etc... Și adaug: pentru unii, Natura e doar un peisaj de admirat din mașină, dacă tandemul politician prost - investitor lacom a făcut un drum asfaltat unde nu îi era locul!...
Acești toți practicanți, să fie clar!: sunt... doar CONSUMATORI de Natură. Da: ei sunt consumatorii de natură. Nu sunt IUBITORII de Natură!... Aici e diferența...
Drept care, toți acești interesați, atunci când într-un ținut, prin indiferența lor și agresivitatea semenilor dotați tehnic, Natura și-a pierdut virtuțile necesare satisfacerii propriilor nevoi, pleacă în altă parte unde „încă mai este”… Ce?... : păduri de tăiat, faună de împușcat, ape curate și pești, peisaj verde etc.
Consumatorii de natură sunt doar niște jefuitori, migratori și inconștienți. Sau – dacă cumva simt răul – cum simțise pescarul meu – zac în frica de a rosti despre el. Acesta e cuvântul potrivit: ”zac”!...
Nu își asumă ieșirea la rampa adevărului – în presă, ”pe rețele” - nu fac petiții, nu susțin procese cu ”autoritățile” și cu criminalii care, cu ”hârtii în regulă”, ucid Natura.
Față de cocoșul din filmare, toți acești bipezi pasionați sunt doar niște pitici!
”Ceea ce se întâmplă animalelor sa va întâmpla în curând și omului” – sunt cuvintele șefului de trib Seattle, rostite la 1857, dinaintea unui uitat președinte american.
E de meditat.