Două expoziţii româneşti la Bienala de Arhitectură de la Veneţia, care debutează duminică

Cele două proiecte naţionale - "1:1, Exhibiting space" şi "Superbia" - care reprezintă România la cea de-a XII-a Bienală de Arhitectură de la Veneţia, ce debutează duminică, vor fi vernisate vineri şi sâmbătă, în Pavilionul României, respectiv la Institutul Român de Cultură şi Cercetare Umanistică.

Cea de-a XII-a ediţie a Bienalei de Arhitectură de la Veneţia se va desfăşura în perioada 29 august - 21 noiembrie, sub genericul "People Meet in Architecture", propus de curatoarea japoneză Kazuyo Sejima. În viziunea sa, bienala va fi un forum al ideilor contemporane, cu accent pe modul în care sunt concepute proiectele de arhitectură şi pe atmosfera pe care acestea o creează.

Pentru România, această ediţie are semnificaţia unei premiere la Bienala de Arhitectură: participarea cu două proiecte naţionale, unul găzduit de Pavilionul naţional din Giardini di Castello ("1:1, Exhibiting space") şi celălalt, de Noua Galerie a Institutului Român de Cultură şi Cercetare Umanistică (IRCCU) de la Veneţia ("Superbia"), potrivit unui comunicat din partea IRCCU.

Cele două proiecte au fost selectate în urma unui concurs naţional organizat în vederea participării României la Bienala de Arhitectură de la Veneţia de Ministerul Culturii şi Patrimoniului Naţional (MCPN), alături de Ministerul Afacerilor Externe (MAE), Institutul Cultural Român (ICR) şi Uniunea Arhitecţilor din România. La procedura de selecţie s-au înscris 19 participanţi, cu un număr total de 21 de proiecte.

Jurizarea a avut loc în perioada 26 - 27 aprilie, la sediul Uniunii Arhitecţilor din România, şi a fost asigurată de o comisie formată din: Ioan Lucăcel, vicecomisar numit de Uniunea Arhitecţilor din România - preşedintele comisiei, Monica Morariu, comisar numit de MCPN, Alexandru Damian, vicecomisar numit de MAE şi ICR, Dorin Ştefan, de la Uniunea Arhitecţilor din România, Marteen Kloos - ARCAM Amsterdam, Pierre von Meiss - EPFL Lausanne, şi Kim Attila Sandor, de la Ordinul Arhitecţilor din România.

Comisarul celor două expoziţii româneşti la Bienala de Arhitectură de la Veneţia este Monica Morariu, inspector la Ministerul Culturii.

Proiectul selectat pentru Pavilionul României, "1:1", este semnat de Ciprian Raşoiu, Romina Grillo, Liviu Vasiu, Tudor Vlăsceanu, Matei Vlăsceanu, curator fiind Tudor Vlăsceanu. Prezentarea expoziţiei "1:1" la bienală este finanţată de Ministerul Culturii cu suma de 600.000 de lei.

Proiectul se va concretiza într-o construcţie de mari dimensiuni, ce se va întinde pe o suprafaţă de 94 de metri pătraţi şi va fi împrejmuită de un coridor pe care vizitatorii vor putea trece şi viziona expoziţia prin vizoare, a declarat pentru MEDIAFAX Morariu, în mai, când au fost anunţate proiectele câştigătoare. În interior va putea pătrunde, printr-o uşă, câte un vizitator, care va personaliza spaţiul. Suprafaţa de 94 de metri pătraţi nu este aleasă întâmplător, ci a fost determinată, din calculele făcute de echipa de arhitecţi, drept "spaţiul vital al unui om din Bucureşti", a precizat Morariu. Proiectul prezintă arhitectura ca spaţiu printr-un joc de volume, lumină şi umbră, a mai spus aceasta.

Vernisajul va avea loc sâmbătă, de la ora 14.30, la Pavilionul României din Giardini di Castello.

Proiectul "Superbia" a fost selectat pentru a fi expus în Noua Galerie de la IRCCU, cu finanţare asigurată de Institutul Cultural Român. Autorii acestui proiect sunt Silviu Aldea, Marius Moga, Laura Panait, Camelia Sisac, Tamaş Sisac, Areta Soare şi Daniel Şerban, iar curatori - Silviu Aldea şi Tamaş Sisak.

"Superbia" tratează problema noilor construcţii, pretenţioase, care se realizează pe terenurile virane din marile oraşe, în spaţii inadecvate. Proiectul evidenţiază lipsa de planificare urbanistică şi pune în antiteză spaţiul urban şi spaţiul rural. În Noua Galerie va fi pus pe jos pământ şi noroi, prin care vizitatorii vor merge în cizme de cauciuc pentru a ajunge la căsuţele construite din nişte sculpturi, unde vor putea urmări proiecţii video cu clădiri şi persoane care vorbesc despre spaţiul în care locuiesc. De asemenea, autorii intenţionează să pună şi seminţe de iarbă în pământul respectiv, pentru ca aceasta să răsară până la finalul expoziţiei, dând ideea de speranţă, a mai spus Morariu.