31 de lucrări de pictură, dintre care trei triptice, realizate de 16 pictori contemporani, expuse la Muzeul de Istorie Suceava

„O expoziție densă, expresivă și puternic individualizată”, așa a fost descrisă de dr. arte vizuale Camelia Sadovei expoziția Taberei de pictură a Muzeului Național al Bucovinei, ediția a XII-a, desfășurată la Mănăstirea Humorului (Pensiunea Casa Bunicilor), ce a fost vernisată joi, 24 octombrie 2024, la Muzeul de Istorie Suceava.

31 de lucrări de pictură, dintre care trei triptice, realizate de 16 pictori contemporani: Liviu Suhar, Virgiliu Parghel, Pușa Pîslaru, Oana Hrișcă, Teodora Coltofean, Sorin Baciu, Konstantyn Ungureanu BOX, Mihai Sârbulescu, Marilena Murariu, Dinu Săvescu, Dorin Coltofeanu, Mihai Gavril, Ghenadie Jalbă, Lucia Pușcașu, Niculai Moroșan și David Croitor, pot fi admirate, până pe 15 noiembrie 2024, în Foaierul Muzeului de Istorie și în spațiul Cafeteria.

Noi lucrări în colecția muzeului. Editarea unui catalog

În deschiderea vernisajului, directorul Muzeului Național al Bucovinei, dr. Constantin Emil Ursu, a spus că artiștii plastici care au participat în tabără, conform cutumei, lasă câte două lucrări în patrimoniul muzeului, dar, anul acesta, unii au lăsat mai multe lucrări. „Rezultatele taberei de pictură sunt de fapt lucrările care intră în colecția muzeului. De câțiva ani, scoatem și cataloage după fiecare tabără de pictură, cataloage care folosesc publicului, nouă, dar mai ales specialiștilor”, a transmis directorul Ursu.

Tematica lucrărilor donate de artiști colecției de artă a muzeului, spune președinteleUniunii Artiștilor Plastici din România (UAPR) - Filiala Suceava, dr. arte vizuale Camelia Sadovei, propune un spațiu real sau imaginar, inspirat din structura și starea locurilor înconjurătoare: casele, peisajul, biserica și icoanele sale, oamenii și locurile, pădurea cu luminile și umbrele sale, vatra hranei de toate zilele, eterici arbori ai firii, baladele imateriale sau virtuale dansuri liturgice.

Tot dr. arte vizuale Camelia Sadovei a explicat că expoziția Taberei de pictură a Muzeului Național al Bucovinei, ediția a XII-a, dincolo de proiectul în sine („o dovadă în plus a împlinirii menirii acestei instituții în viața culturală a cetății”, „proiect ambițios, tenace și bine susținut prin profesionalismul oamenilor din departamentul de artă al instituției”), este un mod de recunoaștere și valorizare a unei forme de manifestare culturală prin care de fapt se definește și se perpetuează neamul, credințele, cunoașterile, cu alte cuvinte, istoria noastră de ieri și de mâine.

Limbaj plastic

La vernisaj au participat și o parte dintre artiștii care au fost în tabără. Dr. arte vizuale Camelia Sadovei a făcut o scurtă prezentare pentru fiecare artist care a expus pe simezele Muzeului de Istorie Suceava. Ea a vorbit despre limbajul plastic, „care este conturat prin tehnici specifice fiecărui artist, pornind de la velaturile diafane și subtil colorate descriind portretele colegilor taberei sau forme ale obiectelor cotidiene din pânzele semnate de Dorin Coltofeanu, la impasto-urile surprinzătoare ale teluricului și mereu surprinzătorului Virgiliu Parghel sau cele ludic experimentaliste ale lui Dinu Săvescu, de la expresia clasică a materialității realului prin tușe picturale urmărite de David Croitor și a suprarealului interior în pânzele semnate de Sorin Baciu sau la moderne căutări ale formei prin texturarea de suport în transpunerile arhetipale la Oana Ruxandra Hrișcă. Putem regăsiperspective surprinzătoare, suprapuneri și transparențe la Niculai Moroșan ori inedite, studiate contraste cromatice și muzicale în pânzele Marilenei Murariu”.

Voci aparte prin compoziții, prin culoare, prin mesaj

Aparte prin monumentalitate, transfigurare a temei și remodelarea mesajului, spune președinteleUAPR - Filiala Suceava, dr. Camelia Sadovei,sunt pânzele inspirate de pereții bisericilor locului semnate de Teodora Coltofeanu, structurile zvelt boltite și însemnate din cele reprezentate de Mihai Gavril sau pânzele sonor ritmate semnate de Mihai Sârbulescu, o semnificativă prezență, fiind cofondator, participant și exeget al rezidențelor grupului Prolog, importantă mișcare artistică inițiată în 1985 de nume semnificative ale artei moderne și contemporane românești.

„Cu un discurs poetic, dar cu o riguros structurată reprezentare, pânzele semnate de Pușa Pîslaru și Lucia Pușcașu mărturisesc povestea locurilor, a tainelor și sufletului lor, rafinate mărturisiri ritmate compozițional reconstruind melodic vechile doine și balade. Ghenadie Jalbă, o voce aparte prin compoziție și culoare, ne descrie o lume hieratică a formelor, o paralelă dimensională dramatic construită prin stilizări structurale. Liviu Suhar, asemenea unui genius loci, face apel prin pânzele sale la memoria culturală și la valorile spirituale ale spațiului bucovinean, mereu fermecat de formele și oamenii locurilor natale, fidel prin discursul său plastic unui stil și unui concept propriu, deja foarte bine cunoscut și apreciat. Nu în ultimul rând, compozițiile semnate de Constantin Ungureanu Box, prin același monumentalism și rigoare exprimate în ultima sa expoziție personală, ne povestește despre studiate hibridări ideatice mărturisind dramatice lumi personale”, și-a completat prezentarea dr. Camelia Sadovei.