La Fălticeni, a treia ediție a evenimentului cultural – religios „Pași spre Înviere”

În după-amiaza zilei de miercuri, 17 aprilie 2024, la Biblioteca Municipală „Eugen Lovinescu” din Fălticeni s-a desfășurat a treia ediție a evenimentului cultural-religios „Pași spre Înviere”. Manifestarea a fost organizată de Biblioteca Municipală „Eugen Lovinescu”, Muzeul de Artă „Ion Irimescu”, Muzeul Fălticenilor „Vasile Ciurea” și Primăria municipiului Fălticeni și face parte din programului județean „Paștele în Bucovina”.

Pe lângă vernisajul expoziției „Pascal”, care include icoane pictate pe sticlă și pe lemn și carte religioasă veche, exponatele provenind din colecțiile deținute de Muzeul de Artă „Ion Irimescu” și Muzeul Fălticenilor „Vasile Ciurea”, manifestarea a inclus o prezentare a elementelor costumului popular de pe Valea Șomuzului și un concert de pricesne susținut de Grupul „Moldava” de la Clubul Copiilor Fălticeni, coordonat de profesor-interpret Lenuța Rusu și interpreta Delia Valentina Bertea.

„Ne bucurăm că anul acesta avem parteneri în acest proiect, pe lângă Primăria și Protoieria Fălticeni, și alte instituții culturale din municipiul Fălticeni: Muzeul de Artă <Ion Irimescu> și Muzeul Fălticenilor <Vasile Ciurea>. Țin să mulțumesc în mod deosebit părintelui protopop Adrian Dulgheriu pentru binecuvântarea dată pentru această activitate de suflet”, a ținut să menționeze bibliotecar-șef Nicoleta Hoștinariu.

Preotul Constantin-Georgian Rotar, secretarul Protoieriei Fălticeni și slujitor la biserica„Sfinţii Mercurie şi Ecaterina”, una dintre cele mai vechi și mai frumoase biserici de lemn din Moldova şi din ţară, situată în satul Rădăşeni, a vorbit despre importanţa practică în viaţa religios-morală a icoanelor și cinstirea acestora, care ocupă un loc foarte important în învăţătura ortodoxă.

„Icoana nu este o simplă imagine, este mesajul evanghelic și face parte integrantă din viaţa liturgică. Slujind la o biserică monument istoric, când am auzit de această activitate și văzând aceste icoane care exprimă credința noastră creștin ortodoxă împământenită, am știut că este o ocazie bună pentru copii, dar și pentru cei mari, pentru aducere aminte și de a împrospăta în memorie lucrurile cu care ne identificăm: icoana și costumul popular”, a precizat preotul Constantin - Georgian Rotar.

Nu există reprezentare iconografică fără prezența cuvântului în icoană

Preotul Constantin - Bogdan Feștilă a avut un cuvânt teologic, a trecut și prin literatură, sfinția sa fiind profesor de limba și literatura română, în final oprindu-se asupra obiectelor expuse.

„Nu există reprezentare iconografică fără prezența cuvântului în icoană și mă bucur foarte mult de această mică expoziție, pe care o consider un bilet de intrare, o viză către spațiul Muzeului Fălticenilor. Este o invitație pentru a vedea cartea care aduce cuvântul.

Mă bucur că din foarte multe cărți religioase care se află în inventarul acestei instituții ați ales tocmai Psaltirea în versuri a Mitropolitului Dosoftei, editată la 1673. Este un dar pe care îl faceți Mitropolitului Dosoftei, pentru că în acest an se împlinesc 400 de ani de la nașterea sa.

Avem și Psaltirea apărută la 100 de ani de diferență, în 1782. Anul 1782 reprezintă anul apariției psaltirilor de la Râmnic, tipărite la Mănăstirea Horezu, ctitorită de Sfântul Constantin Brâncoveanu, de traduceri ocupându-se doi viețuitori ai acestei mănăstiri.

În mijloc ați așezat într-un mod foarte inspirat un heruvic, care reprezintă cântarea îngerească în cadrul Sfintei și Dumnezeieștii Liturghii. De o parte și de alta se află la o diferență de 100 de ani două psaltiri. Nimic nu e întâmplător, pentru că vreau să vă precizez că Sfântul Atanse cel Mare spune că cel care citește la Psaltire imită îngerii.

Fiecare lucru, fiecare obiect pe care îl atingem în această expoziție poate să fie un prilej de rugăciune. Dacă atingem o carte, putem să aducem în inima noastră prin cuvânt înaintea lui Dumnezeu rugăciune pentru toți cei care au trudit la tipărirea ei, la traduceri”, a spus preotul Bogdan Feștilă.

Imaginea icoanei redă Sfânta Scriptură

Georgeta Teodoriu, restaurator la Muzeul de Artă „Ion Irimescu”, s-a oprit asupra redării Sfintei Scripturi prin imaginea icoanei, icoana reprezentând acel simbol care învăluie și dezvăluie lumea către care Hristos este poartă către o realitate care este mai profundă decât cea percepută de lume, pictura bizantină reprezentând granița dintre prototip și portret.

„Această reprezentare a icoanei se face prin cele două modalități, icoana bizantină, realizată pe lemn, și icoana pe sticlă. Acestea sunt cele două tipuri de icoane întâlnite în arta religioasă.

Nu putem vorbi despre icoană fără a vorbi despre teologia ortodoxă, teologie care scoate în evidență faptul că icoana este o expresie a liturghiei, pentru că ea redă lumea lui Dumnezeu ca mijloc de comunicare, care face ca icoana să țină de cult.

Icoana nu este doar un element decorativ, nu este doar un element care ilustrează Sfânta Scriptură, ci ea este parte integrantă din liturghie. Ea este un mijloc de a transmite cuvântul printr-o atingere harică. Există o relație teologică strânsă între cuvânt, icoană și sfintele taine, însă cuvântul nu poate fi ilustrat în icoane fără a ține sens de coordonatele prototipului din care provine cuvântul, icoana redând chipul celui care a grăit și acela este Hristos.

Icoana arată o anumită antropologie eliberată de orice senzualitate, arată antropologia chipului lui Dumnezeu în ființa umană”, a precizat Georgeta Teodoriu.

Icoana Sfântului Nicolae care a aparținut familiei Ciurea, expusă în premieră

Icoanele pe sticlă fac parte din patrimoniul Muzeului de Artă „Ion Irimescu”, în timp ce icoanele bizantine provin de la Muzeul Fălticenilor „Vasile Ciurea”. Adriana Munteanu, muzeograf la Muzeul Fălticenilor „Vasile Ciurea”, a făcut o prezentare a obiectelor de cult din patrimoniul muzeului și a scos în evidență faptul că icoana nu este un element decorativ, este mai mult decât o ilustrare a Scripturii, care face parte integrantă din Liturghie.

Adriana Munteanu a dezvăluit și faptul că cele trei cărți religioase expuse au fost alese împreună cu preotul Teodor Brădățanu, cele două cruci de lemn expuse fiind vechi de peste 200 de ani.

„Muzeul Fălticenilor Vasile Ciurea a venit în completarea acestei expoziții cu câteva icoane pe lemn, cea mai valoroasă fiind cea cu Sfântul Nicolae care a aparținut familiei Ciurea”, a spus Adriana Munteanu.

Anul acesta. Muzeul Fălticenilor „Vasile Ciurea” împlinește 110 ani de la înființare, în cadrul Zilelor Municipiului Fălticeni urmând a fi marcat acest moment prin mai multe manifestări.

Despre expozițieși cântările pascale au vorbit preotul Claudiu Hariuc, profesorii Constantin Bulboacă și Lenuța Rusa și moderatoarea evenimentului, bibliotecar-șef Nicoleta Hoștinariu.

Expoziția rămâne deschisă până la mijlocul lunii mai.