116 ani de la naşterea academicianului Mihai Băcescu

Muzeul Apelor „Mihai Băcescu”, în parteneriat cu Primăria Municipiului Fălticeni, a organizat joi, 28 martie, vernisajul expoziției „O viață închinată științei” prilejuită de 116 ani de la nașterea marelui biolog român, academicianul Mihai Băcescu (1908 – 1999). Numele Mihai Băcescu este legat de școala românească de oceanologie biologică și ecologie marină, ale căror fondator este.

În cadrul vernisajului, muzeograf Maria Crăciun, șef secție Muzeul Apelor „Mihai Băcescu”, a evidențiat aspectele cele mai importante din viața și opera omului de știință, cel ce a adus contribuții substanțiale la dezvoltarea diferitelor domenii ale biologiei animale, cum ar fi carcionologia, herpetologia, ihtiologia, etnozoologia sau muzeologia.

„Astăzi se împlinesc 116 ani de la nașterea academicianului Mihai Băcescu, întemeietorul Muzeului Apelor din Fălticeni. De-a lungul timpului noi am ținut legătura cu fata academicianului Mihai Băcescu, doamna Lotus Meșter, profesor universitar, doctor în biologie. Vara trecută ne-a vizitat nepoata academicianului Băcescu, și ea a urmat cariera părinților și a bunicului, și ne-a donat mai multe materiale și obiecte care au aparținut academicianului Mihai Băcescu, constând în cărți, caiete de lucru, documente, fotografii. Astăzi am expus pentru prima oară o parte din aceste materiale. Academicianul Mihai Băcescu a avut o bogată activitate pe plan național și mai ales internațional, iar în expoziția de astăzi aveți, pe lângă note biografice și documente referitoare la înființarea Muzeului Apelor, caiete cu studii și însemnări din expediții în limbile engleză, germană și română, diplome, inclusiv diploma de bacalaureat a savantului, decizia de numire ca director al Muzeului <Grigore Antipa> din București.

Mă bucur că sunt mulți copii și tineri pasionați de acvaristică, de biologie și geografie, de fauna acvatică și care trec des pragul Muzeului Apelor <Mihai Băcescu>, pun întrebări, își fac lucrări de licență și de cercetare pornind de la exponate și documente aflate în muzeul de la Fălticeni”, a spus Maria Crăciun.

Maria Crăciun a dat citire și câtorva note biografice scrise chiar de academicianul Mihai Băcescu.

Pe parcursul zilei de joi, copii de grădiniță, elevi din clasele primare și gimnaziu, dar și liceeni au vizitat Muzeul Apelor „Mihai Băcescu” pentru bogatul material didactic.

A fost 25 de ani directorul Muzeului „Grigore Antipa” din București

Născut pe 28 martie 1908, la Broșteni, Mihai Băcescu îl are la școala primară ca învățător pe Vasile Jitaru (tatăl academicianului Petre Jitaru), iar în gimnaziu și la Liceul „Nicu Gane” din Fălticeni, îi are ca profesori și mentori pe Vasile Ciurea și pe Ioan Hudiță. În 1928 reușește, cu bursă, la Facultatea de Științele Naturii din Iași. Student şi apoi preparator al profesorului Paul Bujor, şeful catedrei de Morfologie animală din Iaşi, îndrăgit, apreciat şi încurajat de profesorul Ioan Borcea, recomandat de Emil Racoviţă pentru o specializare în Franţa, apreciat de savanţii francezi Louis Fage, Charles Perez, Edouard Chatton, Jules Richard ş.a. – primul dedicându-i încă din anul 1940 specia Diastyloides bacescui, primit din anul 1942 ca membru al Societé Zoologique de France şi apoi al mai multor academii şi societăţi ştiinţifice din străinătate, savantul Mihai Băcescu a fost creatorul Școlii Româneşti de Oceanologie.

În anul 1940 este chemat la Muzeul „Grigore Antipa” din București chiar de Grigore Antipa. Aici a lucrat aproape până în ultima clipă a vieţii și a condus muzeul organizat de savantul Grigore Antipa timp de 25 de ani (1964-1988)

În 1957 a fost distins cu Premiul ”Emil Racoviță” al Academiei Române, la 21 martie 1963 a devenit Membru corespondent al Academiei Române, iar în anul 1990, membru titular.

 În perioada 1965 – 1974 a fost președinte al Comitetului Muzeelor de Științe Naturale ale Consiliului Internațional al Muzeelor (ICOM) de pe lângă UNESCO, iar din anul 1964, președinte al Consiliului Muzeelor din România.

În 1968 a devenit membru corespondent al Academiei „Liguria” din Bologna ( Italia), iar la propunerea savantului francez Maurice Fontaine, în 1978 a fost distins cu medalia Prince Albert I-er de Monaco, conferită de statul francez, devenind și membru asociat al Muzeului de Istorie naturală din Paris și membru pe viață al comitetului de Perfecționare a Institutului Oceanografic din Paris.

Mihai Băcescua organizat și a condus prima expediție românească oceanologică

Ca specialist de reputație internațională care studia crustaceele care trăiesc la mare adâncime, a fost invitat să participe la expediții științifice oceanice. Astfel, în anul 1965 a lucrat două luni pe nava „Anton Brunn” care a explorat viața abisală a jgheabului adânc Peru – Chile până la 6300 m adâncime; în perioada 1967 – 1968, a explorat apele Mării Caraibelor din jurul Cubei; în 1970 a participat la expediția navei „Thalassa” în zona Atlanticului tropical. În perioada noiembrie 1973 – februarie 1974 a organizat și condus prima expediție românească oceanologică, pe coasta est-africană, în Tanzania, iar în 1977 a fost, cu aceeași navă a Institutului Francez de Pescuit Maritim, în Oceanul Indian de vest. De peste tot a adus la Muzeul Antipa un material bogat, pe baza căruia el însuși a descris zeci de taxoni noi.

Membru a numeroase și prestigioase societăți științifice și academii din lumea întreagă, a fost distins cu premii în țară și străinătate, fiind decorat cu „Ordinul Muncii” clasa a II – a, cu „Meritul cultural” clasa I și „Meritul științific” clasa I. În 1978 a primit medalia „Prince Albert I-er de Monaco”, conferită de statul francez.

Cele peste 480 de lucrări științifice și de popularizare a științei, sub formă de cărți sau de articole, de la debutul său în „Revista științifică – Vasile Adamachi” din Iași și până la apariția ultimei cărți de etnozoologie, dedicată soției sale, Eliza Băcescu, îl așază pe Mihai Băcescu printre cei mai însemnați biologi români din toate timpurile.

Ca muzeolog, eminentul om de știință a înțeles, a preluat și a îmbunătățit ideile predecesorilor săi cu privire la rolul muzeelor în viața științifică și culturală. În 1980 începe pregătirea de organizare și stabilirea tematicii înființării Muzeului de Științe Naturale din Fălticeni, pe 17 august 1982 având loc inaugurarea muzeului. La 28 martie 1993, când împlinea vârsta de 85 de ani, academicianul Mihai Băcescu a fost numit cetățean de onoare al orașului Fălticeni, iar Muzeul Apelor a primit numele ctitorului său, Mihai Băcescu.