Printează articolul
Trimite e-mail
ø fişiere video
Institutul de Investigare a Crimelor Comunismului și Memoria Exilului Românesc (IICCMER) a organizat în perioada 16-19 noiembrie 2023, la Fălticeni, un eveniment deosebit, dedicat Monicăi Lovinescu cu ocazia împlinirii a 100 de ani de la nașterea sa. Sub denumirea ,,Monica Lovinescu – Centenarul Nașterii (1923 – 2023)”, în cele patru zile au fost organizate trei conferințe susținute de Adrian Cioroianu, Liviu Tofan și Doina Jela, trei expoziții de marcă, două dezbateri cu participarea unor personalități importante, două lansări de cărți-reper, patru proiecții de filme documentare și artistice, urmate de sesiuni de întrebări și răspunsuri la care au participat regizori, actori și critici, o slujbă de pomenire și depunere de coroane la mormântul Monicăi Lovinescu și al lui Virgil Ierunca, din Cimitirul Grădini, premierea elevilor participanți la Concursul de Eseuri „Viața și importanța Monicăi Lovinescu în cultura română. Monica Lovinescu – voce și istorie vie”. Evenimentul de la Fălticeni a adus în prim-plan pe jurnalista Monica Lovinescu și contribuția sa la rezistența anticomunistă, oferind publicului o perspectivă bogată asupra istoriei și culturii românești într-o perioadă tumultoasă.
„Țara din gând”
Deschidere oficială a manifestărilor a avut loc în după–amiaza zilei de joi, 16 noiembrie, în Amfiteatrul Colegiului Național „Nicu Gane”, în prezența unor personalități marcante ale culturii și istoriei românești, a reprezentanților autorităților centrale, județene și locale, dar și a unui număr impresionant de locuitori ai municipiului Fălticeni.
,,Când vorbim despre Monica Lovinescu vorbim despre curaj, despre eroism, despre o luptă continuă cu un regim care a produs o rană adâncă în istoria recentă a poporului român. Monica Lovinescu și-a dedicat viața atât jurnalismului și profesiei de critic literar, cât și luptei neobosite cu regimul comunist, în special prin emisiunile realizate timp de aproape trei decenii la microfonul postului de radio Europa Liberă, pentru <țara din gând>, spre a cita propria-i expresie. Acțiunile sale nu au suportat nici un compromis și au avut un scop foarte clar: acela de a dezvălui tuturor caracterul opresiv, ilegitim și penal al acestui regim”- a declarat Dragoș Hotea, Secretar de Stat în Cancelaria Prim-Ministrului României.
Dragoș Hotea a dat citire și mesajului Prim-Ministrului României, Marcel Ciolacu, transmis cu prilejul seriei de evenimente „Monica Lovinescu – Centenarul Nașterii (1923 – 2023)”: ,,Voce a exilului românesc, Monica Lovinescu a fost împreună cu soțul său, scriitorul și jurnalistul Virgil Ierunca, un simbol al militantismului pentru drepturile și libertățile fundamentale ale omului. Colaborarea sa cu postul Radio Europa Liberă a făcut ca strigătul împotriva manifestărilor represiunii regimului comunist să îi fie auzit și să ofere, implicit, speranța celor care o ascultau. Emisiunile sale au răsunat cu putere în societatea românească. Doresc, încă o dată, să subliniez importanța memorialisticii ca mijloc de asumare a trecutului și de educare a tinerelor generații. În acest sens, am regăsit cel mai puternic principiu pe care activismul și vocea civică a Monicăi Lovinescu l-au susținut cu atâta dedicație în ciuda tuturor pericolelor, în următoarea formulare: <Minima condiție a istoriei este civilizația aducerii aminte>.
Salut organizarea seriei de manifestări „Monica Lovinescu – Centenarul Nașterii (1923 – 2023)”, care se înscrie în succesiunea evenimentelor cu finalitate memorială, fiind, în același timp, un gest de omagiere a vieții și luptei duse de Monica Lovinescu”.
Monica Lovinescu, o viață dedicată luptei cu regimul comunist
Despre Monica Lovinescu, despre curaj, despre eroism, despre lupta cu regimul comunist, despre o viață dedicată radioului și literaturii, despre amprentele lăsate de regimul comunist asupra societății au vorbit senatorul George Mîndruță, primarul Cătălin Coman, Vasile Tofan, vicepreședintele Consiliului Județean Suceava, Dinu Zamfirescu, președintele Consiliului Științific al Institutului de Investigare a Crimelor Comunismului și Memoria Exilului Românesc, fost deținut politic, arestat în repetate rânduri de către fosta Securitate, dr. Mioara Anton, directorul Institutului de Istorie „Nicolae Iorga” al Academiei Române, prof. dr. Codrin Bența, directorul Colegiului „Nicu Gane”, Ioan Caulea, reprezentant Rotary Club Fălticeni - unul din partenerii importanți ai IICCMER -ului în organizarea acestui eveniment.
”Există o datorie morală față de toți cei care ne-au ajutat să supraviețuim dictaturii”
Prof.univ.dr. Florin-Daniel Șandru, Președinte executiv al IICCMER,a încheiat seria de alocuțiuni cu următorul mesaj: ,,Dacă există o datorie morală stringentă față de toți cei care ne-au ajutat să supraviețuim dictaturii ca ființe morale și demne, iar printre ei se află cu siguranță și Monica Lovinescu, este cea a restabilirii adevărului deplin. Mulți dintre cei care au comis crime în timpul dictaturii comuniste sunt morți, iar alții par prea bătrâni, dar acest lucru nu trebuie să ne împiedice să perseverăm în eforturile noastre. Puține dintre ororile anilor ’80 sunt cunoscute de societatea românească și aproape niciunele pedepsite. Miile de abuzuri și crime, în urma aplicării adevăratului program de exterminare a minorilor <irecuperabili> din căminele-spital ale României ceaușiste, nu au fost încă investigate de autoritățile statului. Mulți dintre noi am aflat, după căderea regimului, despre situația copiilor internați în orfelinate și căminele-spital, dar foarte puțini știm că ceea ce părea doar rezultatul privațiunilor și al deficitului generalizat era de fapt efectul unui program autentic de exterminare, menit să reducă cheltuielile <neproductive> ale statului socialist. Sistemul de internare, cel de diagnosticare, medicația, tratamentele aplicate și înfometarea permanentă a copiilor au dus la rata de mortalitate care are variație între 50 și 80 de procente din numărul total al pacienților. Absența absolută a preocupărilor de a reduce mortalitatea galopantă, precum și a repercusiunilor juridice asupra celor responsabili de asemenea stări, arată că statul comunist a încurajat exterminarea acestor copii. IICCMER a întreprins o serie de investigații în acest sens, iar în viitorul apropiat va comunica concluziile. Sperăm că de această dată dovezile și mărturiile strânse de investigatorii noștri să fie îndeajuns de convingătoare”.
O după-amiază petrecută cu Monica Lovinescu de prof. univ. dr. Adrian Cioroianu
„O întâlnire de neuitat. După-amiaza mea cu Monica Lovinescu” a fost titlul conferinței susținute de prof. univ. dr. Adrian Cioroianu, istoric, directorul Bibliotecii Naționale a României, fost ministru de Externe, care a reunit o numeroasă audiență.
,,O să vă spun despre o întâmplare care avut loc într-o zi de vară. Era 6 iulie 2001, la Paris. Am vorbit cu Monica Lovinescu despre istorie, despre oamenii de cultură, despre alegerile din 2000, când Ion Iliescu și Corneliu Vadim Tudor au ajuns în turul doi. Exilul a fost pentru ei (mulți dintre cei care erau la Radio Europa Liberă) o formă de rezistență, dar și împăcare cu sine. Monica Lovinescu îi iubea pe Gabriel Liiceanu, pe Horia Roman Patapievici. Am vorbit despre modul în care, cu greu, primeau cărți din țară. Un lucru simpatic pe care l-a spus despre Emil Constantinescu: a venit la Paris după ce a fost ales președinte al României și Monica Lovinescu i-a spus:< aveți atâția intelectuali, folosiți-vă de ei>! Emil Constantinescu ne-a surprins pentru că ne-a cerut nouă numărul de telefon al unor intelectuali. Președintele României ne-a cerut numărul de telefon a lui Gabriel Liiceanu” a povestit istoricul Adrian Cioroianu.
Adrian Cioroianu a lecturat și un scurt fragment din ultimul volum al ,,Jurnalului” Monicăi Lovinescu, fragment în care Monica Lovinescu vorbește despre întâlnirea cu profesorul Adrian Cioroianu.
Fostul director al postului, Liviu Tofan, poate spune abia acum ce a fost Radio Europa Liberă
Un alt eveniment cultural ”de colecție” poate fi considerat conferința susținută de jurnalistul Liviu Tofan, fost director adjunct al postului Radio Europa Liberă și pasionat realizator de filme documentare.
,,Ce a fost Radio Europa Liberă este o poveste lungă. Vom spune, prin cuvinte și imagini (scurt-metraj cu urmele atentatului din februarie 1981, comandat de Ceaușescu și executat de Securitate la sediul postului de radio Europa Liberă) varianta scurtă. Eram <Cobra> pentru Securitatea comunistă, care a vrut să ne distrugă. Eram un colectiv de 40 de oameni” a spus Liviu Tofan, care a amintit și de câteva cunoscute emisiuni ca ,,Metronom” și ,,Actualitatea românească”.
Povestea începută de Liviu Tofan despre existența postului de Radio Europa Liberă a fost continuată prin expoziția „Securitatea o numea «Cobra»”, realizată de IICCMER & CNSAS și prezentată publicului de Luciana Jinga, expert IICCMER; Dalia Bathory, expert IICCMER; Oana Demetriade, cercetător CNSAS.
,,Am ținut să avem pe lângă partea de panouri clasice, pe care le știm într-o expoziție, să avem acest tip de panotație, mult mai atractiv, să avem partea multimedia, video și audio, în care cei prezenți să o poată vedea pe Monica Lovinescu și să o poată asculta și nu în ultimul rând, o componentă virtuală, pentru că ne-am dorit ca informația să ajungă la cât mai multă lume”. a spus Luciana Jinga, expert IICCMER.
Volumul „Ne-au ținut în viață”, autor Liviu Tofan, a fost prezentat de prof. univ. dr. Adrian Cioroianu, istoric, de dr. Mioara Anton, directorul Institutului de Istorie „Nicolae Iorga” și de prof. univ. dr. Florin-Daniel Șandru, Președintele IICCMER.
,,Pentru foarte mulți dintre noi, Europa Liberă a fost acea fereastră care ne înlesnea accesul către altă lume și pentru cei mai tineri este foarte greu de înțeles cum a fost ținută într-o stare de captivitate o țară întreagă. Dar așa cum reiese și din cartea lui Liviu Tofan, securitatea a înțeles pericolul pe care îl reprezenta postul de radio și s-a transformat într-o adevărată obsesie, iar toți cei care intrau în vizorul securității erau acuzați că ascultă postul Europa Liberă și că răspândesc informații calomnioase la adresa regimului”, a precizat Mioara Anton, directorul Institutului de Istorie „Nicolae Iorga”.
„Monica Lovinescu – voce și istorie vie”
Programul zile de sâmbătă a inclus cinci evenimente: „Monica Lovinescu - modele și discipoli” – conferință susținută de Doina Jela, o dezbatere în care a avut o intervenție de la Paris și Adelina Bocancea, bursieră „Lovinescu-Ierunca” a Ministerului Afacerilor Externe pentru anul universitar 2023-2024, vernisarea Expoziției „Rezistenții. Amintire și recunoștință”, realizată de Muzeul Național Cotroceni, care aduce în atenția publicului o galerie de portrete ale unor foști disidenți și opozanți ai regimului comunist, lansarea cărții „Personalitatea totalitară”, autor conf. univ. dr. Dan Dascălu și proiecția filmului „Metronom” în prezența actorului Vlad Ivanov și a criticului de film Irina - Margareta Nistor.
Manifestările s-au încheiat duminică, 19 noiembrie cu o slujbă de pomenire și cu depunerea de coroane la mormintele Monicăi Lovinescu și al lui Virgil Ierunca, vernisajul expoziției „Un timp al nostru – Monica Lovinescu”, realizată de Andreea Pricop, proiecția filmului „Libertate”, invitat fiind regizorul filmului, Tudor Giurgiu, urmată de ceremonia de închidere a manifestărilor.
