Profesorul Constantin Târziu a lansat la Fălticeni romanul istoric „Armeanca”

Vineri, 29 septembrie, iubitorii de literatură din municipiul Fălticeni şi din satele din împrejurimi s-au întâlnit la Galeria Oamenilor de Seamă pentru a participa la lansarea celui mai recent roman al profesorul Constantin Târziu, „Armeanca”.

Profesorul Constantin Bulboacă a spus: „Profesorul Constantin Târziu vine astăzi cu a 17-a carte publicată în faţa noastră. Este un cronicar care păstrează ceea ce neamul nostru a dat de valoare şi are darul de a trece prin filtrul sufletului său, prin modul său de a fi anumite evenimente istorice. Eu cred că îl urmează pe cărturarul Dimitrie Cantemir, pentru că, aşa cum Cantemir a scos în evidenţă în lucrarea cu caracter enciclopedic <Descriptio Moldaviae> anumite păcate ale românilor, tot în acelaşi mod scoate în evidenţă şi Constantin Târziu anumite particularităţi care uneori nu sunt pozitive, dar sunt necesare pentru că este nevoie de aşa ceva. <Armeanca> este un roman istoric și din nefericire drama acestui neam continuă şi în momentul de faţă pentru că în conflictul de la Nagorno-Karabakh poporul armean este sacrificat din nou.”

Opt decenii de schimbări politice

„Armeanca” este un roman care aduce în prim-plan povestea personajului Emma Krismarik, o femeie de origine armeană, ai cărei părinţi aveau moşie la Stupca şi care a trăit o viaţă plină de vicisitudini într-o perioadă tumultuoasă a istoriei României. Între coperţile volumului, autorul dezvăluie viaţa şi evoluţia personajului său principal, de la copilărie, când a rămas orfană şi săracă, până la succesul profesional, devenind un diplomat reprezentativ, ambasador al României în Elveţia. Cele opt decenii ale existenţei protagonistei coincid cu schimbările politice cutremurătoare, cu arestări, colectivizare, naţionalizare, rusificarea culturii, retragerea trupelor ruseşti din România în 1958, epoca Gheorghiu Dej şi epoca Ceauşescu, „un vis de aur într-o lume fără aur”, apariţia lui Gorbaciov, care „a administrat socialismului bolnav un medicament – Perestroika” şi „a eutanasiat comunismul fără să ştie”.

Evenimentele din 1989 au găsit-o pe Emma la sfârşitul carierei diplomatice. În cadrul Ministerului de Externe lucrase cu diplomaţi iluştri: George Macovescu, Corneliu Mănescu, Ştefan Andrei, şi participase la întâlniri cu mari conducători: Willy Brand sau George Bush, dar acum intrase în conul uitării.

O cronică de familie ca un document politic

Așa cum ne-a spus profesoara Mioara Gafencu, volumul „Armeanca” este un izvor de documentare, un izvor de înţelepciune.

„Este în primul rând ca un roman de familie, o cronică de familie, un roman istoric, ca un document politic, pentru că Constantin Târziu ne descrie subtextele politice, intrăm într-o lume mai puţin cunoscută. Pentru mine este un volum incitant şi interesant pentru că am putut să descopăr Armenia şi sub aspectul situaţiei politice. Documentarea pentru acest roman l-a incitat pe domnul profesor Târziu să cunoască cât mai mult despre istoria armenilor şi despre existenţa armenilor în România”, a concluzionat profesoara Mioara Gafencu.

Profesoara Mioara Gafencu s-a referit şi la istoria armenilor din zona noastră, care este strâns legată de Mănăstirea Hagigadar.

Constantin Târziu se dedică recuperării şi restituirii trecutului

”Armeanca” a apărut la Editura Accent Print 2023, fiind prefaţată de profesoara  Eleonora Bulboacă, cea care a vorbit despre cărţile profesorului Constantin Târziu. „Pentru mine, profesorul Constantin Târziu face partea dintre oamenii care iubesc adevărul şi se dedică recuperării şi restituirii trecutului. Asta îl defineşte, şi din restituirea trecutului scriitorul şi-a făcut un crez. Am numit romanul <o cronică de familie>, una care, sub voalul ficţiunii literare, prezintă realitatea zbuciumatului secol XX.

Romanul are câteva secvenţe epice, scriitorul a renunţat la organizarea pe capitole, cum era iniţial manuscrisul, şi a urmărit să redea cronologic devenirea personajului principal de-a lungul a opt decenii, care corespund perioadei comunismului, de la instaurarea regimului roşu, până la căderea regimului Ceauşescu, de la instalarea regimului postdecembrist, până în prezent, ultimele pagini ale cărţii fiind de o realitate surprinzătoare.

Ceea ce m-a impresionat este modul în care scriitorul alternează episoadele dramatice sau absurde cu altele sentimentale sau suprarealiste, toate acestea urmărind destinul şi oferind cititorului oglinda vieţii fără retuşuri. 

Constantin Târziu are şi veleităţi de vizionar, pentru că el cunoaşte geopolitica, fiind un clarvăzător, pentru că a scris în carte despre ceea ce se întâmplă zilele acestea în Armenia, în Nagorno-Karabakh. <Armeanca> este un roman document, cronica istoriei recente a României în context geopolitic clar, iar legătura autorului cu evenimentele răvăşitoare din roman oglindeşte o constantă a operei sale, dorinţa irepresibilă de a restitui adevărul”, a spus profesoara Eleonora Bulboacă.

O poveste captivantă, scrisă pe patul de spital

Profesorul Constantin Târziu reuşeşte să creeze o poveste captivantă într-un cadru istoric complex, cartea fiind o lectură interesantă pentru toţi cei pasionaţi de literatură şi istorie, şi, nu în ultimul rând, pentru cei care caută inspiraţie în lupta pentru identitate şi succes în ciuda adversităţilor.

Constantin Târziua explicat: „Romanul <Armeanca> s-a născut foarte greu, pe paturile Secţiei de oncologie a Spitalului Judeţean Suceava, în timpul lungilor şedinţe de citostatice. L-am scris în ideea de a uita că sunt bolnav, de a supravieţui, şi m-a ajutat să intru în remisie, să capăt o stare de sănătate care nu ştiu cât va dura.

Emma, personajul principal, chiar există, este profesoară de limba urdu la Universitatea din Bucureşti, Facultatea de Istorie-Filosofie, dar în carte are alt nume. Eu la universitate am cunoscut-o, pe fiica ei am invitat-o la lansare, dar nu a putut veni pentru că este la un congres la Belgrad. Cred că era una dintre surprizele pe care vi le puteam oferi cu ocazia acestei lansări.

Eroina cărţii mi-a spus multe lucruri, sunt multe aspecte pe care mi le povestea şi mă ruga să nu scriu pentru că nu dorea să se cunoască. A lucrat cot la cot cu ministrul de externe Ştefan Andrei, cu George Macovescu, iar în carte sunt numai lucruri reale pe care le-am îmbrăcat într-o anumită haină. Pentru cititorii iubitori de dragoste am scris şi două aspecte din viaţa sentimentală, ca să fie cu sare şi piper.

Cartea are limitele ei, eu nu pot să mă compar ca scriitor cu marii clasici. Pe mine scrisul m-a ajutat să traversez o perioadă foarte incomodă din viaţă. Am avut colegi care au ieşit la pensie şi care nu au lăsat nici măcar numele scris. Am cutezat să îi atrag în ideea de a face la Horodniceni ceva, în speţă la Rotopăneşti, am reuşit să creez un fond documentar destul de asemănător cu ceea ce vedeţi aici, dar numai cu oamenii care s-au născut acolo”.

Despre cartea ”Armeanca” şi despre Constantin Târziu au mai vorbit învăţătorul Gheorghe Popa, Gabriel Todică, care a cunoscut şi a povestit detalii despre comunitatea armeană de la Botoşani şi migraţiile armenilor.

La final, profesorul Constantin Târziu a oferit în dar celor prezenţi câte un volum cu autograf.