A treia ediţie a evenimentului cultural „Împreună susţinem promovarea - Fălticeni, Mon Amour”

Asociaţia „Rotary Club Fălticeni”, în parteneriat cu Primăria şi Consiliul Local al municipiului Fălticeni, au organizat la sfârşitul săptămânii trecute a treia ediţie a proiectului de promovare a municipiului Fălticeni - „Împreună susţinem promovarea - Fălticeni, Mon Amour”.

Ca punct final, proiectul îşi doreşte o creştere a atractivităţii turistice a urbei de pe Şomuz prin dezvoltarea unui turism cultural, de recreere, care reconstruieşte legătura dintre om şi valorile din trecut, valori care au trecut testul timpului şi pe care generaţiile actuale le consideră demne pentru a fi păstrate, conservate şi transmise copiilor. Manifestarea a început vineri, 15 septembrie, cu organizarea unui tur cultural ghidat de prezentare a obiectivelor culturale din municipiu pentru invitaţii din toată ţara şi pentru delegaţiile din străinătate.

Primarul Cătălin Coman a spus: „Sunt câteva zile pline de cultură la Fălticeni în urma încheierii parteneriatului dintre Primăria şi Consiliul Local cu Rotary Club Fălticeni. I-am lăudat şi îi laud şi acum pentru activitate, pentru energie, pentru eficienţă, pentru faptul că reuşesc întotdeauna să scoată în evidenţă tot ceea ce este bun şi frumos la noi în oraş şi să ne mândrim cu tot ceea ce avem frumos în faţa oaspeţilor din ţară şi de peste hotare pe care Rotary Club Fălticeni i-a invitat.

Mulţumesc domnilor Grigore Ilisei şi Mihail Gavril pentru faptul că întotdeauna răspund extrem de prompt la invitaţiile şi solicitările noastre, pentru faptul că alocă timp orașului Fălticeni, cu toate că timpul este foarte necesar în activitatea dumnealor, şi faptului că sunt mereu alături de noi.” 

„Fălticeni şi ţinutul său legendar”

Sâmbătă, 16 septembrie 2023, la Biblioteca Municipală „Eugen Lovinescu”, a avut loc lansarea volumului album „Fălticeni şi ţinutul său legendar”, semnat de scriitorul Grigore Ilisei. Despre lucrarea apărută la Editura Pim, în anul 2023, o continuare a proiectelor lui Grigore Ilisei de a descrie urbea natală singur sau împreună cu alţi colaboratori, a vorbit prof. dr. Mihaela Grădinariu, critic şi istoric literar.

„Volumul este apărut în condiţii grafice excepţionale şi reuşeşte, parcurgându-l filă cu filă, să ne abstragă din timpul profan alungându-ne în scăldătoarea timpului sacru, la întretăierea cerului cu pământul, la răscrucea dintre textul scris şi textul imagine, cu un necesar breviar istoric alcătuit de Constantin Ciolca, cel care a iubit foarte mult Fălticeniul şi din păcate a plecat mult prea devreme dintre noi, breviar actualizat de către autorul albumului. Cartea ni se deschide dintr-un început în trei direcţii: o dimensiune recuperatorie faţă de nişte oameni care au fost şi faţă de  nişte locuri pe care timpul le-a erodat iremediabil. O dimensiune reverenţială faţă de un trecut irepetabil şi o dimensiune jertfelnică a memoriei chemate mereu spre neuitare. Imaginile color vin ca un pandant al fotografiilor document alb negru sau sepia din colecţiile George Stino şi Vasile Ciurea, un pod între atunci şi acum, ca un timp răsucit în spirală căutând veşnicia”, a precizat prof. dr. Mihaela Grădinariu.

„Fălticeni şi ţinutul său legendar”, o carte de vizită

Scriitorul Grigore Ilisei a mulţumit celor prezenţi, profesoarei Mihaela Grădinaru pentru laudatio „mult prea generos faţă de umilitatea lucrării”, motivând că volumele dedicate oraşului Fălticeni au pornit de la o motivaţie transmisă de maestrul Ion Irimescu.

„Am fost şi sunt însufleţit de acel simţământ pe care mi l-a împărtășit în multe întrevederi pe care le-am avut de-a lungul timpului maestrul Ion Irimescu. Jertfitor şi donator faţă de acest oraş, Ion Irimescu spunea în 1975 că suntem datori locului din care ne-am ivit. Locul acela ne-a însemnat, ne-a modelat la vârstele primare, având rol decisiv, fiind acel sâmbure din care am crescut şi înflorit.

Am socotit că una dintre datoriile mele este aceea de a scrie şi a promova în lume, dar mai ales în cuprinsul românesc, imaginea acestui loc, a-i înţelege rosturile, destinul său în istorie, momentele sale de lumină, dar şi cele de întuneric, izbânzile şi eşecurile. Uneori chiar am mărturisit că poate e mai puţin importantă, cel puţin pentru posteritate, opera mea literară, creaţia proprie, decât ceea ce a însemnat alături de înaintaşii iluştri care au făcut lucrarea mea întru dăinuirea şi cultivarea memoriei acestei aşezări. Această misiune s-a desfășurat pe mai multe planuri. Am făcut-o ca jurnalist, ca om de televiziune, am făcut-o realizând întruniri şi manifestări, am făcut-o încercând să fiu sfetnic pentru unii dintre demnitarii acestui loc şi am reuşit să îi conving uneori să facă nişte fapte care au însemnat enorm pentru acest oraş, şi aş aminti de acea subscripție publică care a dus la recuperarea casei lui Sadoveanu şi crearea Muzeului Memorial Mihail Sadoveanu. Şi mai ales am scris. Prima carte pe care am închinat-o Fălticenilor a fost o mică monografie apărută în 1987 la editura Sport – Turism, semnată cu istoricul Gorovei. A venit un al moment, când un alt Fălticenean plecat departe, Paul Miron, mi-a propus să scriu o carte despre Fălticeniul interbelic şi oamenii săi de atunci. A avut şi idea să apelăm la un grafician care să o înnobileze, şi atunci am venit cu propunerea ca această carte să aibă grafica semnată de un artist veritabil, Dan Hatmanu. În 2010 am mai scos o ediţie şi în 2019, la propunerea Rotary Cub, am scos ediţia a treia, îmbunătățită. Cartea a plăcut foarte mult, şi atunci Asociaţia Rotary a împrumutat titlul, <Fălticeni, Mon Amour>, pentru manifestarea din septembrie. Am mai scos un album monografic al Fălticeniului în anul 2003 şi altul în 2007, împreună cu regretatul Cătălin Ciolca.

Albumul <Fălticeni şi ţinutul său legendar> este o mică carte de vizită. Dacă te duci undeva şi o dai cuiva, acesta este locul unde noi existăm”, a spus scriitorul Grigore Ilisei.

„Hotarul nevăzut” al pictorul Mihail Gavril

În cadrul aceleiași manifestări, pictorul Mihail Gavril a lansat albumul de artă „Hotarul nevăzut”, apărut la editura Karl Adolf Romstorfer, a Muzeului Naţional al Bucovinei, într-o ediţie cartonată, realizată în condiţii grafice de excepţie datorită Clubului Rotary,şi a vernisat expoziţia cu acelaşi nume, găzduită de biblioteca fălticeneană.

Albumul a fost prezentat de preotul Gabriel Herea şi de fălticeneanul Grigore Ilisei, de această dată din postura de critic de artă.

Preotul Gabriel Hereaa declarat: „Mihail Gavril este din punct de vedere tehnic de multe ori novator şi experenţial. Se apropie de tehnica modernă, de fotografiere, de imprimare, de creare de imagine digitală pentru că a simţit că generaţia actuală, copiii noştri trăiesc taifunul acesta al digitalizării şi al globalizării prin digitalizare. Gavril a simţit aceste lucruri, le-a experimentat şi le experimentează în continuare, şi ca drept dovadă are succes cu ele. Artistul  se naşte dintr-o societate, creează pentru acea societate. Dacă societatea simte că a fost dăruită cu un artist atunci vine către el, se hrăneşte şi utilizează simbolurile sale. Mihail Gavril, prin multitudinea de expoziţii şi prin multitudinea de prieteni pe care îi are în întreaga lume, demonstrează foarte clar că opera sa se adresează contemporaneităţii şi posterităţi imediate. Nu ştim cum va fi peste 200 de ani, nu ştim cum va fi receptată arta peste 200 de ani, dar posteritatea imediată are nevoie de Mihail Gavril”.

Criticul de artă Grigore Ilisei l-acompletat pe părintele Gabriel Herea: „Cred că glăsuirile acestea artistice ca ale lui Mihail Gavril ne vor ajuta să nu fim striviţi de tăvălugul globalismului la care s-a referit părintele Herea. Pentru că, până la urmă, bogăţia lumii e totuşi diversitatea.

Mihail Gavril este un pictor care dăruieşte imagini din mediul acesta spiritual şi creştin, care au o pecete a lor. Este inconfundabil, acolo totul e sub semnul misterului. Până la urmă esenţa credinţei care ne smereşte, ne transpune în acel univers este tocmai misterul. Și Mihail Gavril are harul misterului”.

Modest după cum îl ştim şi profund emoţionat de prezenţa atâtor oameni dragi în jurul său, oameni care îl cunosc, deţin lucrări realizate de el şi care i-au dăruit şi o multitudine de gânduri bune şi felicitări pentru fiecare moment trăit lângă artist în expoziţie sau în atelierul său de la Antileşti, pictorul Mihail Gavril a lăsat lucrările sale să vorbească.

„Mulţumesc la toată lumea care s-a implicat în eveniment şi sper să nu fac de ruşine pe mai departe. Mă vede şi mama şi spune <Măi băiete...>. Îi mulţumesc că a venit”, a spus, cu emoţie, pictorul Mihail Gavril.

Manifestările s-au încheiat sâmbătă seară, când pe scena din Piaţa „Nada Florilor” au concertat Phunk Smugglers şi Lupii lui Calancea.