În prima zi din februarie, publicul sucevean a avut privilegiul de a se întâlni cu „viziunea lui Pangrati”, a artistului român născut la Galați Roland Pangrati, care a expus la Muzeul de Istorie Suceava, ilustrând în lucrările sale „alegoria unei lumi eliberate de presiuni și de limitările inerente ale unei societăți dirijate de tehnologie”.
Expoziția de artă vizuală „The Moon Glows the Same” a artistului Roland Pangrati a fost organizată de Muzeul Național al Bucovinei și beneficiază de patronajul Ambasadei Japoniei la București, fiind inclusă în seria de manifestări dedicate împlinirii unui secol de relații diplomatice între România și Japonia. Ea poate fi vizitată până pe 22 martie 2022, la Muzeul de Istorie Suceava.
Curatorul expoziției, dr. Cristina Simion, Nürnberg, susține că lucrările lui Pangrati, atât cele monumentale, cât și cele de mici dimensiuni, sunt o imagine clară, picturală, deși simbolică, a pământului lipsit de viață, supraviețuind oricărei exploatări sau schimbări determinate de om. „Expoziția aduce în atenția publicului viziunea lui Pangrati, dezvoltată pe parcursul carierei sale artistice, care ilustrează alegoria unei lumi eliberate de presiuni și de limitările inerente ale unei societăți dirijate de tehnologie. Roland Pangrati este un artist multidisciplinar, cunoscut publicului român, dar și celui internațional”, spune dr. Cristina Simion.
Măreția naturii, o constantă sursă de inspirație: luna și soarele, munții și cascadele sunt între temele sale recurente
„The Moon Glows the Same” este un proiect expozițional itinerant, curatoriat de dr. Cristina Simion, Nürnberg, care a mai spus că„întreaga expoziție este o reinterpretare din perspectivă modernă a unor teme și tehnici tradițional-orientale, în stilul în care Roland Pangrati este deja recunoscut pe plan național și internațional”.
Titlul expoziției este inspirat de un haiku al poetului japonez Basho: „The Moon glows the same. / It is the drifting cloud forms / (that) makes it seem to change.”; „Luna luminează la fel. / Doar formele norilor trecători / Creează impresia schimbării.”
După studii de artă la Universitatea Națională de Arte București și după o perioadă creativă bogată în evenimente și recunoaștere, ulterioară absolvirii Universității, Roland Pangrati decide să urmeze o carieră conexă artei și se dedică designului. O călătorie în Japonia, în urmă cu câțiva ani, îi trezește artistului gălățean interesul pentru exprimarea sa ca artist. El a urmat câteva sejururi în Țara Soarelui Răsare, în care absolvă cursuri la Universitatea de Arte din Tokio și se perfecționează în tehnica picturii Nihonga, cu pigmenți minerali naturali pe hârtie japoneză, alegând să lucreze pe hârtie din fibre de kozo (dud japonez). „Asemeni maeștrilor săi japonezi, artistul găsește în măreția naturii o constantă sursă de inspirație: luna și soarele, munții și cascadele sunt între temele sale recurente. În ultimii doi ani, are mai multe expoziții personale în România, în Japonia (Galerie Floraison, Tokio), în Elveția (Galerie 10, St. Moritz), participă cu succes la bienale internaționale și la târguri internaționale de artă (Seongnam Art Fair 2021, Coreea de Sud)”, susține dr. Cristina Simion.
Pangrati este unul dintre puținii artiști contemporani în stilul de pictură Nihonga
Artistul plastic Hiroko Narizuka (Tokyo) spune despreRoland Pangrati că este unul dintre puținii artiști contemporani în stilul de pictură Nihonga (care are o tradiție mai îndelungată de 1.000 de ani).Artistul român este cunoscut pentru modul în care combină abstractul minimalist cu tehnici de pictură japoneze, mai vechi de 1000 de ani. Pentru această expoziție, ne-a spus Roland Pangrati, a folosit pigmenți minerali naturali cu care a creat picturi cu munți, stânci, cascade, flori de cireș, vas de ceai etc. El a povestit că folosește, în realizarea operelor sale, pigmenți minerali naturali obținuți din pietre măcinate în diferite granulații, Gofun (alb de perlă făcut din stridii - scoici care fac perle), aur, argint și cupru, acestea fiind combinate cu clei special obținut prin extragerea proteinei animale prin fierbere, pentru a crea astfel culori intense. Unele minerale au fost aduse în expoziție pentru exemplificare.
„După ce obțin culorile, acestea sunt așezate pe hârtie Washi, cu durabilitate mai mare de 1000 de ani, realizată manual în Japonia, din fibre de Kozo (dud japonez), care nu se rupe nici dacă este udă, se maturizează după 300 de ani și devine mai albă. Tehnica acestei hârtii face parte din Patrimoniul Mondial UNESCO al Japoniei”, a spus artistul. Roland Pangrati a fost inspirat de tehnicile străvechi de pictura Nihonga atuncicând a vizitat Japonia pentru prima dată, în anul 2018. Au urmat alte călătorii în această țară, zeci de ore de studiu în tehnici de pictură japoneze și crearea modului propriu de reprezentare artistică. Lucrările lui Roland Pangrati nu sunt doar artă vizuală. Ele transmit emoție. Chiar el a spus la vernisaj că arta este mereu o fereastră deschisă, fiecare poate să simtă arta în felul său. În artă, susține Roland Pangrati, nu trebuie să existe bariere, imaginația ne ajută să interpretăm o lucrare plastică în felul nostru.
Un stil de pictură vechi de 1.000 de ani, prezentat într-o viziune modernă
Șeful Biroului de artă din cadrul Muzeului Național al Bucovinei,dr. Gabriel-Dinu Herea, a spus la vernisaj că artistul Roland Pangrati a venit la Suceava cu o expoziție de înaltă ținută, care te trimite „la simplitate, la emoție, la natură”. Cu culori extrase din minerale la care apelau strămoșii strămoșilor noștri, folosindu-se de tehnici învățate în Japonia, transpuse pe hârtie de dud, artistul Pangrati interpretează elementele care l-au fascinat și motivat în Japonia și le adaptează stilului european. Artistul leagă prin arta sa două lumi, filosofia Orientului Îndepărtat și cultura europeană. Un stil de pictură vechi de 1.000 de ani, prezentat într-o viziune modernă este definiția artei gălățeanului Roland Pangrati.