Imagini de huțuli, icoane ale timpului trecut, adunate într-un volum de fotografii lansat la Brodina

Din dorința de a cinsti memoria înaintașilor huțuli de pe meleagurile Brodinei din Bucovina, tânărul localnic Petru Paul Torac a adunat din vechi sipete comoara fotografiilor cu chipurile acestora și le-a publicat într-un volum intitulat ”Chipuri de huțuli. Mărturii ale vremurilor trecute.” Evenimentul unic, dedicat Huțulilor Bucovineni și constând în lansarea acestui album fotografic de excepție cu chipuri de huțuli, a avut loc vineri, 17 septembrie, în comuna Brodina, adunând sute de participați din comunitate și din mediul cultural al județului.

”Ceea ce arătau pe fețele lor e foarte asemănător cu libertatea”

Lansarea a fost moderată de către prozatorul Casian Balabasciuc de la Moldovița, un om dedicat reînvierii tradițiilor huțule, care a vorbit despre existența acestei etnii cu o istorie nescrisă în munții Bucovinei. Fotografiile de excepție cu chipurile acestor huțuli au fost adunate în acest album elaborat și îndelung trudit de Petru Paul Torac, un tânăr huțul al acestor meleaguri, despre care Balabasciuc a spus: ”Petru Paul Torac a avut geniala idee de a culege fotografii vechi din lăzile uitate ale bătrânilor, de a le recondiționa și a le transpune în cadrul unui album fotografic. Privind chipurile din paginile albumului veți descoperi o altă lume, o lume care a fost aievea, s-a derulat și s-a petrecut, o lume care a avut vise și coșmaruri, o lume care a avut năzuințe și care a apus. Albumul lui Petrică este o invitație de a ne reîntâlni cu strămoșii, iar aici în sală pot fi oameni care au în albumul lansat astăzi bunici sau străbunici. Este o întâlnire imprevizibilă cu strămoșii noștri, dar nu numai atât, pentru că în album veți descoperi trăirile acelor oameni. Să le priviți fețele, să le urmăriți privirile. Cele mai multe dintre ele sunt priviri senine, iar ceea ce arătau ei pe fețe pare foarte asemănător cu libertatea. Huțulii erau liberi și sper că au rămas și vor rămâne așa. Găsim de asemenea în aceste fotografii elemente despre sănătatea acestor oameni, despre starea lor materială, despre trăirile de moment și toate astea nu pot decât să ne bucure că am descoperit o lume care altfel ar fi fost uitată. Rămâne să-i mulțumim lui Petrică Torac pentru truda lui de a selecționa și recondiționa aceste fotografii, el trebuind a fi aplaudat pentru că este un tânăr de viitor, huțul, român, prin care șansele noastre de oameni civilizați continuă.”

Informații prețioase despre viața huțulilor și familiile acestora

Răsfoind albumul am găsit fotografii cu bărbaţi mustăcioși, care purtau mustățile precum austriecii în vremurile de demult. În unele fotografii apar și oameni săraci, semn că cei bogați și cei săraci sunt egali în fața veșniciei. În album apar și fotografii cu militari, care vorbesc și despre războiul prin care a trecut și zona Bucovinei. Privite cu atenție, aceste fotografii aduc în fața privitorilor și alte elemente care vorbesc despre viața huțulilor din acea perioadă: câte o armă, un trofeu de cerb, ustensile folosite în gospodărie, unelte, tarnițe. De asemenea, în fotografii găsim și oameni mulți ținându-se de mâini. Sunt familii care aveau foarte mulți copii, sfinte pentru huțuli. În multe fotografii apare baltagul huțulesc, considerat ca fiind o marcă identitară a huțulilor și nelipsit din gospodăria tradițională, demonstrând în același timp starea materială a capului familiei. Portul acestuia era considerat un privilegiu care trebuia plătit autorităților austriece, era un simbol cu rol ceremonial și era purtat la evenimentele importante din viața huțulilor. Cei trei prieteni de nădejde ai huțulului au rămas neclintiți de-a lungul istoriei sale, aceștia fiind calul, baltagul și pădurea.

Un eveniment presărat cu prezențe importante din lumea culturală

Pe lângă respectul câștigat din partea celor interesați de aceste informații vizuale, Petru Paul Torac are și marele merit pentru că a reușit să adune huțulii din Bucovina la Brodina, la această lansare, dându-le posibilitatea acestora de a gândi și dialoga împreună. Albumul a fost realizat cu sprijinul Consiliului Județean Suceava, prin Centrul Cultural Bucovina, directorul acestei instituţii, artistul Sorin Filip, declarând: ”O zi însemnată pot spune pentru comunitatea huțulilor din Brodina, ocazie cu care vreau să-l felicit pe acest tânăr și părinții lui, care au sădit în el dragostea pentru frumos, pentru tot ceea ce face el pentru a pune în valoare tot ce au mai frumos huțulii din această comunitate care conviețuiește aici. Acest album va rămâne o carte document închinată huțulilor”, iar preotul Constantin Oprea, consilier cultural al Arhiepiscopiei Sucevei și Rădăuților, a spus la rândul său: ”Răsfoind cartea aceasta cu chipuri de huțuli, care reprezintă un lucru de artă,  mi-a venit în minte că aș putea să o numesc Biblia Iconografică a Huțulilor, deşi așa cum cunoaștem cu toții această etnie nu are o istorie scrisă a secolelor de existență. De aceea dau și un îndemn tânărului Paul Torac, numit de unii etnograf, de a scrie o istorie a huțulilor, măcar a celor de aici din Brodina, dacă nu din întreaga Bucovină.”

Emoționat, autorul albumului, Petru Paul Torac, a spus audienței: ”Am avut șansa să cresc și să trăiesc într-o familie în care tradițiile au fost la loc de cinste. Începând cu bunicile și apoi cu mama, ne-au transmis fiecare dragostea pentru frumos, care iată, astăzi s-a convertit într-o pasiune. Fascinat fiind de vremurile din trecut, am scotocit prin cuferele cu amintiri ale huțulilor și am găsit și scos la lumină chipuri ce urmau a fi uitate pentru totdeauna, chipuri de oameni care și-au trăit viețile frumos, în rânduială și cu frică de Dumnezeu”, iar mama autorului, cunoscuta încondeietoare și iubitoare a tradițiilor huțule Elena Torac, a spus în încheiere: ”Chiar dacă nu au scris huțulii odinioară nimic despre ei, multe tradiții și fapte ne-au fost transmise oral. Ceea ce mi-a spus bunica a fost lege, nu am întrebat de două ori. Dacă mi-a spus că fiecare ou încondeiat se începe cu semnul crucii, nu am întrebat a doua oară. Sunt fericită astăzi că am predat cheile tinerei generații, pentru că chiar păreau zăvorâte lucrurile acestea. Tânăra generație vrea să scoată la iveală imagini și fapte, care să aducă informații despre etnia huțulă.”

Un album istoric, o mărturie a vremurilor demult apuse.