Albumul „Chipuri de Huțuli – Mărturii ale vremurilor trecute”, semnat de tânărul etnograf Petru Paul Torac, consilier în cadrul compartimentului de cultură al Primăriei Brodina,va fi lansat joi, 16 septembrie, la ora 14:00, în Sala de evenimente a restaurantului „Polul Nord”, satul Falcău, comuna Brodina. Petru Torac a reușit să publice acest album la Editura Istros a Muzeului Brăilei ,,Carol I”, cu sprijinul Consiliului Județean Suceava, prin Centrul Cultural Bucovina. Evenimentul de joi este organizat de Primăria comunei Brodina, Consiliul Județean Suceava, Centrul Cultural Bucovina.
Petru Paul Torac ne-a spus că acest album a luat naștere din îmbinarea armonioasă a muncii sale, în calitate de consilier în cadrul compartimentului de cultură al Primăriei Brodina, cu pasiunea sa pentru etnografie. „Încerc prin diferite mijloace (cum este albumul, de data aceasta) să promovez frumusețile comunității de aici. Totodată, îmi pun la dispoziție și colecția etnografică, tocmai pentru a-mi putea promova cât mai bine zona natală, Brodina, și frumusețile ei”, ne-a spus tânărul, care a prins drag de tradiții, de obiceiuri, de fotografia veche de la înaintașii lui.
„Când mergeam în târg, la Seletin, ne primeneam cu cele mai frumoase straie și treceam numaidecât și pe la atelierul de fotografie, să lăsăm o amintire celor ce vor veni după noi... ”, îi povestea adesea străbunica copilului de atunci Petru Paul Torac. Fascinat fiind de vremurile din trecut, tânărul a scotocit prin cuferele cu amintiri ale huțulilor din satele comunei Brodina și a găsit, și a scos la lumină chipuri ce urmau a fi uitate pentru totdeauna: „chipuri de oameni care și-au trăit viețile frumos, în rânduială și cu frică de Dumnezeu. Ca o icoană a timpului trecut, fotografia răzbate peste veacuri aducând aminte generațiilor de astăzi de frumusețea pe care au trăit-o înaintașii noștri, a straielor populare și a vremurilor de altădată”.
Chipuri de huțuli..., „niște icoane ale timpului”
Albumul „Chipuri de Huțuli – Mărturii ale vremurilor trecute” prezintă fotografii deosebite cu huțuli îmbrăcați în straie tradiționale. La început vom descoperi patru fotografii de la sfârșit de secol XIX, realizate de O. Galter la Seletin (satele comunei Brodina au aparținut de comuna Seletin). Apoi, într-o ordine firească, cronologică, vom pătrunde în captivanta poveste a acestui album, unde vom vedea chipurile huțulilor ce și-au dus veacul prin munții și obcina Brodinei. „Indiferent de straiele pe care le poartă în fotografii, fie straiele huțule, cele militare sau altele, ei rămân acei oameni ai munților, misterioși și vrednici, cărora li se oglindește sufletul frumos pe chipuri. Odată cu realizarea acestui album, am convingerea că aceste chipuri de huțuli nu vor fi date uitării, ci vor dăinui, iar generațiile viitoare le vor păstra ca pe niște icoane ale timpului”, ne povestește autorul albumului.
„Chipuri de Huțuli – Mărturii ale vremurilor trecute” „ascunde” în misterioasele sale coperți 209 fotografii de la început de secol XX, până în perioada 1960-1970. O bună parte dintre fotografiile care apar în album aparțin colecției etnografice Paul Torac, iar celelalte aparțin oamenilor care și-au păstrat în cuferele cu amintiri mărturia strămoșilor lor. Fotografiile au fost adunate de Paul Torac din satele comunei Brodina, tânărul reușind să creeze, astfel, un „arbore genealogic” al comunei în imagini.
Matei Vișniec: „Suntem de fapt în fața unei cărți doldora de povești nespuse”
Prefața albumului a fost scrisă de marele nostru dramaturg cu origini huțule, Matei Vișniec, care a notat printre altele: ,,Tânărul etnograf Paul Torac, din Brodina, adună în această carte un adevărat tezaur vizual. Ceea ce era risipit prin sertare, cufere și unghere uitate se reunește într-o poveste. Este povestea huțulilor pe care Paul Torac o cunoaște bine, fiind el însuși un fiu al acestei etnii. El a adunat cu multă pasiune, dar și cu pricepere și simț metodic vechi fotografii, unele datând de peste 100 de ani, pentru a le face să vorbească și să se destăinuie”.
Poetul și dramaturgul Matei Vișniec a mai scris în prefața albumului: „Fiecare fotografie ni se înfățișează ca un fragment de memorie și ca o invitație adresată privitorului de a reconstitui lumea apusă. Fiecare fotografie reprezintă o poveste, individuală, de grup sau de familie. Suntem de fapt în fața unei cărți doldora de povești nespuse. Imaginile tac, însă doar în aparență. În mintea celor care le văd... pot să înceapă să vorbească, să evoce oameni și viață, sentimente și tradiții, neliniște și dureri, momente istorice... Iar împreună, toate aceste imagini, toate aceste tipuri, toți acești oameni uneori stânjeniți în fața aparatului de fotografiat creează o punte cu trecutul unei regiuni fabuloase: Bucovina.”
Fotografii - poveste
Una dintre primele fotografii care au ajuns în colecția lui Paul Torac este cea a străbunicii Eufrosina Ihnatiuc, care a plecat în lumea celor drepți de curând, la vârsta de 96 de ani. „Având-o alături atât de mult timp, ne-a povestit mereu despre timpurile frumoase în care a trăit și despre prima fotografie pe care a făcut-o, la 18 ani, la un atelier fotografic la Seletin. Era singura amintire palpabilă din tinerețe, când <vremurile erau altele, cu oameni mulți și puțină lume, cu trai frumos și rânduială, cu respect și credință în Dumnezeu>”, ne-a destăinuit etnograful.
O altă fotografie care apare în album este o fotografie destul de importantă pentru comuna Brodina, deoarece în ea apare unul dintre primii primari ai comunei, alături de familia sa. Iar o altă fotografie interesantă este și cea în care apare un grup de localnici din Brodina, în fața primăriei comunei. „Având fotografia în mână, am mers la oamenii bătrâni din sat și așa am aflat cine făcea parte din acel grup, dar și faptul că acea clădire în care a funcționat primăria încă există”, povestește Paul Torac.
Cu dragoste, modestie și tenacitate, Paul Torac conservă un edificiu fragil numit identitate culturală
Matei Vișniec: ,,Prin tradițiile ei multiculturale, prin civilizația sa rurală, prin oamenii ei care au umblat prin lume, iar acum pot să se compare cu lumea și să descopere cât sunt de bogați sufletește, Bucovina are toate șansele de a nu-și pierde identitatea. Mai rămâne ca fiecare fiu al ei să încerce să contribuie, atât cât se poate, la conservarea acestui edificiu fragil numit identitate culturală. Paul Torac face cu dragoste, modestie și tenacitate acest lucru, la Brodina și în ținuturile apropiate, și merită salutat din plin pentru acest demers exemplar”.