Printează articolul
Trimite e-mail
ø fişiere video
Muzeul Național al Bucovinei organizează, în perioada 15 aprilie – 31 mai 2021, expoziția de grafică și pictură a artistului plastic Magdalena Rădulescu (n. 16 februarie 1902 la Râmnicu Vâlcea – m. 4 martie 1983 la Paris). Expuse pe simezele sălii care închide cercul Galeriei Permanente a Muzeului de Istorie, cele 54 de lucrări de grafică din colecția Cătălin Casperschi, împreună cu lucrarea „Portretul criticului Petru Comarnescu” din Pinacoteca Muzeului Național al Bucovinei, se prezintă publicului sucevean sub titlul „Revelație”.
Vernisajul expoziției va avea loc pe data de 15 aprilie 2021, la ora 13:00, în Foaierul Muzeului de Istorie, str. Ștefan cel Mare 33. Accesul la eveniment se va face în limita locurilor disponibile pentru a fi respectate normele de siguranță și distanțare fizică.
Țărăncile s-au transformat în prințese, scenele cotidiene în legende, nunțile în carnavaluri...
Născută la Râmnicu Vâlcea în 1902, Magdalena Rădulescu va locui, studia și crea la Constanța, Galați și București, pentru ca în urma mariajului său cu pictorul italian Massimo Campigli (1895 – 1971), să călătorească prin Statele Unite al Americii, Italia și să se stabilească în Franța, la Nisa, și apoi, definitiv, la Paris. În perioada celui de-al Doilea Război Mondial, Magdalena Rădulescu se evidențiază ca un pictor modern, original, având ca sursă de inspirație inclusiv miturile și legendele populare române. De-a lungul celor mai bine de cincizeci de ani de activitate, aceasta a compus o operă vastă care s-a dispersat în numeroase muzee și colecții private din România, Franța, Italia și Austria, Statele Unite ale Americii și Tahiti.
Conform datelor furnizate de reprezentanții Muzeului Național al Bucovinei, după debutul din anul 1924, la Salonul oficial din București, sub influența studiilor întreprinse la vârsta de 18 ani la Munchen alături de profesorul Augerer, apoi la Paris la Academia Grande Chaumière alături de remarcabilul portretist Boutet de Monvelle și de R.F. Xavier Prinet, artista Magdalena Rădulescu lucrează intens, urmărind să reprezinte starea naturală a lumii, cu ritmurile și culorile sale. Deși natura a reprezentat întotdeauna o sursă pentru artă și motivația pentru orice act creativ, Magdalena Rădulescu a lansat o reformare a lumii care pentru aceasta a luat alura unui carnaval al măștilor. Din această perspectivă, țărăncile s-au transformat în prințese, scenele cotidiene în legende, nunțile în carnavaluri, iar desenele cu Nastratin Hogea în scene fabuloase.
Personajele tablourilor sale care au evoluat din punct de vedere al artelor plastice către o știință a sintezei și a spontaneității creatoare se vor reduce treptat. Aceasta se va rezuma la a reprezenta dansatori și dansatoare în dansuri clasice sau folclorice, călăreți și cavalcade, scene de carnaval, circ cu saltimbanci și muzicanți, clovni, prințese și feți-frumoși.
„Magdalena Rădulescu cultivă un fel de pictură pe care avem tot dreptul să o numim fantastică”
Pe lângă compozițiile cu tematică populară, Magdalena Rădulescu a pictat numeroase portrete ale scriitorilor (Victor Eftimiu, Zaharia Stancu, Miron Radu Paraschivescu), ale pictorilor (Margareta Sterian), ale comedianților (Ion Finteșteanu, Tanți Cocea) și ale altor personalități ale lumii artistice și literare române (Ion Sava, Octavian Neamu, Mărioara Avramescu, Ion Biberi), la care adaugă și portretul criticului de artă Petre Comarnescu, păstrat în colecțiile Muzeului Național al Bucovinei și prezent în expoziția ce poate fi vizitată în perioada 15 aprilie și 31 mai 2021, la Suceava. Apreciatul critic de artă ce a profesat ca ghid al Voronețului și a donat mare parte a bibliotecii sale Muzeului Național al Bucovinei, scria despre artistă, în „Magdalena Rădulescu – Studiu critic” (Editura Forum, 1946, pp. 9, 11): „Magdalena Rădulescu cultivă un fel de pictură pe care avem tot dreptul să o numim fantastică. În compozițiile sale ea comunică din vraja și ordinea visului, întâlnindu-se figuri hieratice și totuși sensuale din stampele persane, cai năzdrăvani din basmele orientale, țigănci continuând frumusețea augustă a vechii Indii, chipuri luxuriante și încremenite în splendoarea lor, ca în mozaicurile bizantine; femei în atitudini decorative și cu ochii halucinați, ca în frescele romane; priveliști cu planuri juxtapuse, dar atât de fericit ritmate încât cheamă nostalgii paradisiace. Toate acestea sunt exprimate prin culori vii și fragede, prin tonuri consistente și sensuale, pasta având o sevă și o strălucire materială, o frumusețe în sine rar de găsit. ... Magdalena Rădulescu fură cerului veșnic fascinant și strălucitor neapuse ale trecutului, viziuni de poveste pasionată și de vis multicolor. Ea vede mai frumos și mai ademenitor decât ceilalți, iar neliniștea ce, totuși, străbate discret tablourile ei este acea neliniște manifestă în fața sublimului, în hora visului...”.
