”Pentru cine bat clopotele în Dumbrăveni?”

”Pentru cine bat clopotele în Dumbrăveni?” este una dintre întrebările la care Ioan Filipciuc încearcă să răspundă prin intermediul unei cărți. Pentru Eminescu și cultura românească aș putea spune după derularea celei de-a XIII-a ediții a Festivalului Literar ”Mihai Eminescu”, una care a avut loc în condiții speciale, respectându-se distanțarea socială. Pentru ca totul să se deruleze conform noilor reglementări sanitare, manifestarea din acest an a fost mutată din amfiteatrul unde avea loc în mod obișnuit în parcul din centrul comunei.

Participanții au fost mai puțini la număr, iar organizatorii au oferit fiecărei persoane câte o mască de protecție. Și festivalul a putut începe, firește, cu un cuvânt de deschidere al primarului Ioan Pavăl. ”Am ținut să marcăm 170 de ani de la nașterea marelui nostru poet național, chiar dacă o facem în condiții cu totul și cu totul aparte. Îmi exprim speranța și convingerea că anul viitor, când vom finaliza și lucrările la Centrul Cultural Dumbrăveni – Academician Eugen Simion, vom avea parte de o manifestare demnă de Mihai Eminescu”, a arătat Ioan Pavăl.

Academicianul Mihai Cimpoi: ”Ioan Pavăl și Mihai Chiriac sunt neînduplecați în a continua manifestarea”

În lipsa academicianului Mihai Cimpoi, care nu a putut ajunge la Dumbrăveni din cauza condițiilor pandemice din Republica Moldova, amfitrion a fost Ioan Cristescu, directorul Muzeului Literaturii Române.

”Am pierdut șirul prezențelor la Dumbrăveni, iar pe această cale doresc să-i aduc aici, măcar cu numele, și pe alți titani care nu au putut fi prezenți astăzi (n.a. - sâmbătă), și e suficient dacă amintesc doar trei nume: Eugen Simion, Ioan Aurel Pop și Mihai Cimpoi, deși lista e mult mai lungă”, a spus Ioan Cristescu în fața auditoriului. Și cum oamenii de suflet ai Dumbrăveniului nu puteau trece peste acest eveniment fără să transmită câte un scurt mesaj, acestea au fost citite de secretarul comunei, Mihai Chiriac, dar și deconsilierul guvernatorului Băncii Naționale a României.

Mihai Chiriac a ținut să precizeze că ediția cu numărul 13 nu este una cu ghinion, aspect întărit și de Ioan Cristescu: ”Fiecare ediție, dar în special cea de a XIII-a, reprezintă o barieră pe care o trecem sau nu, iar organizatorii de aici au demonstrat că poate fi trecută în orice condiții”.

De altfel, un mesaj similar a venit și de peste Prut, de la eminescologul Mihai Cimpoi, care în cuvântul trimis a menționat că ”Ioan Pavăl și Mihai Chiriac sunt neînduplecați în a continua manifestarea în ciuda condițiilor sanitare actuale”.

Cum a ajuns statuia lui Eminescu clopot de biserică la Dumbrăveni

Un alt eminescolog, Tudor Nedelcea de la Craiova, prezent sâmbătă pe scena festivalului, a catalogat Dumbrăveniul drept ”cetate culturală” și a precizat că ”după Academia Română, Primăria Dumbrăveni face cele mai substanțiale acțiuni dedicate lui Mihai Eminescu”.

Iar Ioan Filipciuc a oferit și povestea titlului acestui material, una desprinsă din realitatea comunei. ”În 1916, când România a intrat în Primul Război Mondial, clopotele și statuia de bronz a lui Mihai Eminescu au fost îngropate pentru a nu fi transformate în gloanțe. Istoria s-a repetat și în al Doilea Război Mondial, când au fost ascunse într-o șură cu paie. După război, clopotul a fost pus la loc, nu și bustul lui Eminescu. Prin anii 1970, bustul a fost descoperit de un preot, care l-a topit și l-a transformat în clopot, iar de atunci în Dumbrăveni sună țeasta statuii lui Mihai Eminescu”, a povestit Ioan Filipciuc.

La manifestarea de sâmbătă au avut loc și scurte momente artistice susținute de doi elevi ai Liceului Tehnologic ”Mihai Eminescu” din Dumbrăveni, iar la final organizatorii au oferit o serie de diplome celor prezenți.