Dumbrăveniul în haine de gală: artişti, academicieni şi oameni cu greutate la prima manifestare dedicată lui Mihai Eminescu

Dumbrăveniul şi-a îmbrăcat din nou hainele de gală, în ciuda vremii mohorâte de februarie, şi şi-a primit oaspeţii de seamă care i-au călcat pragul ieri cu o sală arhiplină. Mai mult ca niciodată, oamenii din comună, dar şi din alte localităţi s-au alăturat profesorilor şi elevilor pentru a asista la un spectacol în adevăratul sens al cuvântului.

„Altarul credinţei şi iubirii de românism”, aşa cum a numit maestrul Nicolae Voiculeţ scena de la Dumbrăveni, a vibrat într-adevăr, iar „unda de şoc” s-a propagat rapid în sală. Derulată ca o primă manifestare a „Anului Mihai Eminescu în comuna Dumbrăveni”, acţiunea de ieri a fost un adevărat cenaclu, care a reunit nu doar artişti, ci şi academicieni şi oameni de o certă valoare.

Dacă pentru unii invitaţi a fost o premieră venirea la Dumbrăveni, pentru alţii această comună a devenit deja a doua casă. Actorul George Mihăiţă a mărturisit că se simte foarte bine la Dumbrăveni, mai ales că sunt împreună cu „fratele meu, primarul Ioan Pavăl”.

Şi pentru că avea o sală cu mulţi elevi, George Mihăiţă a adus în atenţie o serie de perle ale elevilor puse sub formă de poezie. Pentru publicul aflat încă pe băncile şcolilor a vorbit şi Horaţiu Mălăele, care a adus „perle de la Bacalaureat”.

Pentru cei doi mari actori comuna suceveană este un loc unde revin cu mare plăcere, la fel cum se întâmplă şi pentru muzicianul Nicu Alifantis, care a susţinut un scurt moment artistic, de altfel foarte apreciat de public.

901 cărţi oferite spectatorilor care au participat la manifestarea de ieri

Maestru de ceremonii pentru acţiunea de ieri a fost Ioan Cristescu, directorul Muzeului Literaturii Române, un „prieten” al Dumbrăvenilor. Acesta este unul dintre „vinovaţii de serviciu”, pentru că anul trecut aici a poposit „Cartea de Identitate”, o manifestare prin care s-a dorit încurajarea cititului. Şi cum îi stă bine în fire unui om care păstoreşte o instituţie atât de importantă, surpriza de ieri a fost una tot pe aceeaşi temă.

Mai exact, prin intermediul Muzeului Literaturii Române au fost donate 901 cărţi, pe care participanţii la eveniment au putut să le ia gratis pentru a le citi.

„Pentru mine şi instituţia pe care o conduc, este o continuare firească a acţiunii de anul trecut. Doar prin carte şi prin educaţie putem progresa. În ceea ce priveşte oamenii care sunt pe scenă astăzi, am vrut să aducem în faţa voastră modele, modele care trebuie să reprezinte stâlpii societăţii”, a precizat Ioan Cristescu.

Un alt invitat constant al acţiunilor de la Dumbrăveni, academicianul Eugen Simion, a reiterat că prin intermediul primarului Ioan Pavăl „această comună din nordul Moldovei a intrat pe harta culturală a României”, un lucru extrem de meritoriu în lumea actuală.

„Să cultivăm visele umane, cereşti şi cele româneşti”

Aflat pentru prima oară pe aceste meleaguri, academicianul Wilhelm Danca a făcut un apel la românism, nu înainte de a spune că a descoperit în Eminescu „mult sens religios”.

„Să cultivăm visele umane, cereşti şi cele româneşti. Asta îmi doresc de la fiecare dintre noi şi fac apel la toţi românii în această direcţie”, a arătat academicianul Wilhelm Danca.

Un apel de suflet a venit şi din partea Monseniorului Robu: „Pentru că văd aici foarte mulţi elevi, gândul meu merge către viitor. Viitorul poporului nostru se naşte din cultura noastră. Să cultivi frumuseţea limbii tale şi valorile care au format societatea noastră înseamnă să participi şi tu la binele comun”.

Pentru academicianul Mircea Martin, Dumbrăveniul este o localitate cu o faimă care „nu rezultă din cronica faptului divers mărunt, cum ar fi crima sau înşelăciunea, ci, dimpotrivă, din bun-simţ şi civilizaţie. De aceea, îmi place să recunosc că aici, la Dumbrăveni, este o oază de românitate”.

Discursurile invitaţilor şi momentele artiştilor consacraţi au fost condimentate cu apariţii ale elevilor din Dumbrăveni, care au recitat sau au interpretat melodii ale marilor poeţi români.

Manifestarea de ieri s-a încheiat pe acordurile melodiilor interpretate de naistul Nicolae Voiculeţ, care a început cu „Isus, prietenul meu drag”, pentru a ridica sala în picioare cu imnul naţional „Deşteaptă-te, române!”.

Genealogia lui Mihai Eminescu, din satul Călineşti-Cuparencu

Şi pentru că numele marelui poet naţional Mihai Eminescu a fost pe buzele multora dintre invitaţi, o carte dedicată acestuia a reprezentat un moment cum nu se poate mai potrivit. Cartea intitulată „Genealogia lui Mihai Eminescu, din satul Călineşti-Cuparencu” aparţine preotului Cezar Onesim şi a fost scrisă „nu din dorinţa de a fi publicată, ci pentru a-mi afla propriile origini”. O carte care ridică multe întrebări, dar oferă la fel de multe răspunsuri, inclusiv despre înaintaşii lui Mihai Eminescu.