Adevărate opere de artă ale meşterilor populari, „Biserici de lemn din Bucovina istorică”, în imagini şi documente, pot fi văzute la Muzeul de Istorie

Adevărate opere de artă ale meşterilor populari, „Biserici de lemn din Bucovina istorică”, în imagini şi documente, pot fi văzute, în perioada 1-20 august 2019, la Muzeul de Istorie, Sala Cafeteria.

Este vorba de expoziţia itinerantă „Biserici de lemn din Bucovina istorică - cercetare şi conservare”, care a avut vernisajul joi, 1 august, la Muzeul de Istorie.

Proiectul expoziţional prezintă prin imagini şi note o sintetizare a cercetării documentare şi de teren a autorului, dr. Laurenţiu Dragomir, restaurator şi expert-restaurator lemn atestat de Ministerul Culturii, urmărind înţelegerea şi aprofundarea fenomenului bisericilor de lemn din Bucovina, evidenţa lor ştiinţifică, precum şi situaţia actuală a stării de conservare a acestora”.

„Mărturie asupra înaintaşilor noştri, asupra meşterilor lemnari, a trăiniciei lemnului”

Prezent la vernisajul expoziţiei, dr. Laurenţiu Dragomir ne-a spus că cercetarea pentru proiectul „Biserici de lemn din Bucovina istorică” a început prin anii ‘90, când, după căderea comunismului, a avut ocazia să cunoască şi cealaltă Bucovină, rămasă dincolo din nefericire, Bucovina de Nord. Restauratorul a făcut multe drumuri pentru a descoperi monumentele de arhitectură rămase în Bucovina de Nord, biserici de lemn, cetăţi, alte obiective culturale care au fost construite de înaintaşii noştri de-a lungul vremurilor.

„În ceea ce priveşte bisericile de lemn, se poate vedea că este o bogăţie de arhitectură, de monumente rămase în teren. Sunt aproape 350 de biserici de lemn în Bucovina istorică. În expoziţia de la Suceava este o mică parte, sunt cele mai interesante pe care am putut să le adunăm. Din cercetarea noastră rezultă că sunt 250 de biserici de lemn în partea cealaltă de Bucovină, în Bucovina de Nord, şi 100 de biserici de lemn în actualul judeţ Suceava sau mai bine zis în Bucovina care face parte din actualul judeţ Suceava. Ele se păstrează pe teren, rămân mărturie asupra înaintaşilor noştri, asupra meşterilor lemnari, a trăiniciei lemnului şi ceea ce ne place nouă să spunem: avem biserici călătoare. Sunt peste 60 de biserici călătoare, care au fost demontate în anumite sate, dăruite în alte sate mai văduvite de construcţii ecleziastice şi au putut să se conserve şi să rămână mai departe până în zilele noastre”, a completat dr. Laurenţiu Dragomir.

„Adeseori un obiect neînsemnat, în aparenţă, este un testimoniu de identitate”

La vernisaj a fost prezentă şi una dintre cele mai importante voci din lumea muzeologiei româneşti, prof. univ. dr. Ioan Opriş, coordonatorul lucrării de doctorat a restauratorului Laurenţiu Dragomir. „Codicilul lui Laurenţiu Dragomir la teza de doctorat a însemnat o expoziţie. Nu doar teza în sine, cu bibliografii, cu trimiteri, cu analize, ci partea asta de verificare în practică. El a făcut nu ştiu câte drumuri în Bucovina de dincolo, ca să facă minunea asta. Pragmatismul doctoratului este evidenţiat prin această expoziţie. Sunt aproximativ 350 de biserici de lemn. Cea mai veche este la Cernăuţi, 1607/1608”, a spus prof. univ. dr. Ioan Opriş.

Specialistul a completat că numărul acestor biserici de lemn a fost mult mai mare, dar tot omul a fost cel care le-a distrus. „După fiecare etapă de progres, omul a înlocuit sau a transformat biserica. Fie că s-a mărit comunitatea şi a fost nevoie de o biserică mai mare, fie că i s-a mărit orgoliul (...) şi atunci a ridicat o biserică cu mult mai măreaţă şi mai frumoasă după conceptul generaţiilor de atunci, neglijând sau chiar demolând biserica veche, de lemn. (...) Aceste biserici din lemn, adevărate bijuterii, spun ceva despre credinţa noastră foarte veche. Românii au investit mereu în ceva în ce au crezut, în Dumnezeu, şi aceste monumente mici ca dimensiune sunt adevărate bijuterii. Aici (în expoziţie) ingineria s-a combinat cu investigaţia, cu partea de estetică şi cu partea de valoare. Când ne vom revoluţiona conceptele despre valoare, vom vedea că adeseori un obiect neînsemnat, în aparenţă, este un testimoniu de identitate”, a completat prof. univ. dr. Ioan Opriş.

„Expoziţia are o importanţă deosebită şi din punct de vedere al conservării”

Directorul adjunct al Muzeului Bucovinei Ion Mareş a spus, în deschiderea vernisajului, că, în calitate de arheolog, a avut prilejul să parcurgă multe zone din ţară şi nu a lăsat niciodată deoparte bisericile de lemn. Le-a vizitat. Ceea ce a făcut dr. Laurenţiu Dragomir, a mai spus Ion Mareş, este „o muncă mare, nu uşoară”, pentru care l-a felicitat pe autor.

Şi în calitate de gazdă, a fost prezentă la vernisaj Doina Creangă,director adjunct al Muzeului Bucovinei, care a apreciat că expoziţia „Biserici de lemn din Bucovina istorică” „este o muncă de cercetare extraordinară, este rezultatul a 30 de ani de activitate de când domnul Dragomir, nu singur, susţinut, împreună cu soţia sa, care este un reputat investigator ştiinţific, a făcut ca aceste biserici să fie cunoscute şi din punct de vedere ştiinţific, al părţii de conservare. O să observaţi că expoziţia are o importanţă deosebită şi din punct de vedere al conservării. Nu sunt prezentate doar simple monumente, ci evoluţia lor în timp, problematica lor de conservare şi, de ce nu, de restaurare”.

Invitaţie la cultură

Organizatorii şi invitaţii au susţinut că Bucovina este renumită prin bisericile cu fresce exterioare, parte din ele incluse în patrimoniul UNESCO, sau prin vechile biserici din Lujeni sau din Toporăuţi, aflate în prezent în regiunea Cernăuţi din Ucraina. Însă alături de aceste monumentale şi valoroase lăcaşe de cult, Bucovina păstrează o categorie specială de monumente de arhitectură vernaculară religioasă, modeste în aparenţă, mai puţin cunoscute, dar destul de numeroase. Ele sunt adevărate opere de artă ale meşterilor populari, de cele mai multe ori anonimi, însumând peste 350 de biserici de lemn, după cum au fost identificate în urma cercetării dr. Laurenţiu Dragomir, ce a prilejuit expoziţia de la Muzeul de istorie.

Sucevenii şi nu numai sunt invitaţi să viziteze până pe 20 august expoziţia „Biserici de lemn din Bucovina istorică”, unde pot vedea, printre altele, în imagini şi documente, bisericile de lemn din Putna, Vama, Bilca, Calafindeşti, Dragoşa, Moara, Călineşti-Enache, Valea Putnei, Deia, Milişăuţi, Frumosu, Bucşoaia, Ciumârna, Cornu Luncii, din Davideni (Storojineţ) - Regiunea Cernăuţi, Lucaviţa, Petriceanca, Camena, Dracineţ Nou, Cireş, Berhomet pe Prut, Tărăşeni etc.