„Memoria retinei gulagului românesc”, la Fălticeni

Sala cu geamlâc a Muzeului de Artă „Ion Irimescu” din Fălticeni găzduieşte, până pe 30 iunie, expoziţia „Memoria retinei gulagului românesc”, a fostului deţinut politic, artistul plastic Radu Bercea. Vernisajul a avut loc luni, 10 iunie, manifestarea fiind considerată de Teodor Brădăţanu, managerul Muzeului de Artă, o continuare a expoziţiei Anei-Mariei Lemnaru – “În gura Marelui Urs”, care a prezentat tragedia copiilor întemniţaţi de comunişti în închisoarea de la Târgşor, între anii 1948-1951.

Expoziţia, prezentă până acum în peste 30 de locaţii din ţară, dar şi în străinătate, arată drama trăită de Radu Bercea la vârsta de 19 ani, când era student la Iaşi, la Arte Plastice, şi care, sub pretextul că a defăimat Partidul Comunist şi puterea sovietică, a fost arestat şi condamnat la muncă silnică şi degradare civică. Încadrate de rame de culoarea sângelui, lucrările lui Radu Bercea redau atmosfera locurilor de detenţie prin care a trecut. Vernisajul a început cu o modalitate modernă de prezentare a lui Radu Bercea, un film realizat “de un domn demn de laudă, Paul Palencsar, realizatorul unor filme cu adevărat importante, cu valoare memorialistică, importante pentru istoria ţării şi relevante pentru ceea ce se întâmplă astăzi”, după cum a precizat managerul Teodor Brădăţanu.

Radu Bercea, un erou care a avut curajul să spună că nu îi poate iubi pe ruşi

Despre opera şi omul Radu Bercea au vorbit profesorii Constantin Bulboacă şi Constantin Ungureanu – BOX. Primul popas al istoricului Constantin Bulboacă a fost asupra urii - suma tuturor relelor pe care le-au făcut oamenii în timp şi asupra regimurilor dictatoriale care au creat acele lagăre de concentrare în care au fost ucişi oameni nevinovaţi, au fost ucişi copii, indiferent de religie, etnie, convingeri politice.

„Prin aceste lucrări aveţi în faţă eroi, pentru că eroi nu au fost numai cei care au murit pe front, eroi au fost şi sunt şi cei care s-au opus şi se opun şi acum răutăţii, urii, zavistiei. Aveţi aici un erou, Radu Bercea, un român adevărat, pe care, la un moment dat, cineva l-a trădat, pentru că a avut curajul să spună că nu îi poate iubi pe ruşi pentru că ne-au luat o parte din teritoriul nostru. Din 1959 şi până în 1964 a fost aruncat în închisoare. <Cei mai frumoşi ani din viaţă> îi aveţi reprezentaţi aici, aşa cum au fost ei în realitate. Este un om care a trăit din plin această nenorocire, este de o hărnicie extraordinară şi la 80 de ani nu are astâmpăr”, a precizat Constantin Bulboacă.

Suferinţa a devenit bucurie prin culoare

Pictorul Constantin Ungureanu Box îl consideră pe Radu Bercea un artist militant, „un intelectual artist asumat, prin care Dumnezeu îşi desăvârşeşte Sfânta Lucrare în sensul istoric, în sensul artistic şi estetic, printr-o dogmatică a vorbelor”. Este un artist narativ în care simbolurile sunt integrate şi subordonate ansamblului narativ prin detalii semnificative.

„Dacă ne uităm la lucrări, acestea oscilează spre negru. De la alb absolut la negru absolut este o scară valorică, iar Radu Bercea, ca artist narativ, povesteşte suferinţa care a devenit bucurie folosind aceste două culori. Uneori foloseşte şi un roşu care este de regulă nobil, dar care în lucrările domniei sale devine morbid, iar negrul, care de regulă este morbid, devine nobil. Iată că în această ecuaţie, care este creaţia domnului Radu Bercea, roşul devine imperial, iar negru devine cosmic. Legat de această perspectivă eu fac trimitere şi la Nichita, care spunea că între două strofe există o pauză. Pauza de meditaţie. Fiecare lucrare a lui Radu Bercea mai are un tablou. Iar între două imagini ale lui Radu Bercea mai există o lucrare pe care noi nu o vedem, dar o gândim, o medităm”, a precizat artistul plastic Constantin Ungureanu.

Expoziţie donată Bisericii “Naşterea Maicii Domnului” din Suceava

Lucrările realizate de artistul plastic humorean Radu Bercea din cadrul expoziţiei „Memoria retinei gulagului românesc” vor rămâne în patrimoniul Bisericii “Naşterea Maicii Domnului” din Suceava, locaş de cult cunoscut şi sub denumirea de Biserica martirilor „In memoriam”, păstorită de părintele Viorel Vârlan şi dedicată memoriei celor care s-au jertfit şi au murit în închisorile comuniste.

„Donez această expoziţie unei asociaţii care are legătură cu ceea ce exprimă aceste lucrări. Aş mai continua, sunt multe lucruri de spus, dar m-am oprit pentru că ceea ce spun este cam în van, nu mai interesează aproape pe nimeni ceea ce fac. Este trist, am rămas foarte puţini deţinuţi politici. Cei care îşi mai aduc aminte nu vor să mai spună, unii au scris, eu sunt singurul care am încercat să ilustrez în imagini perioada 1959-1964, în care am fost închis la vârsta de 19 ani. Eu nu ştiu ce înseamnă tinereţea. Sper că nu vom mai avea ocazia să mai trăim astfel de momente”, a mărturisit cu lacrimi în ochi pictorul Radu Bercea.