La Fălticeni, femeia a fost sărbătorită prin pictură

Vineri, 8 Martie, de Ziua Femeii, Galeriile de Artă ale Muzeului „Ion Irimescu” din Fălticeni au găzduit una dintre cele mai frumoase expoziţii de pictură, “Sărbătorim Femeia!”. Au fost expuse 84 de portrete feminine, din secolul al XIX-lea şi până în prezent, opere ale unor artişti celebri, cum ar fi Nicolae Grigorescu, Gheorghe Petraşcu, Corneliu Baba, Ştefan Şoldănescu, Ion Irimescu, Aurel Băeşu, Octav Băncilă, Dimitrie Hârlescu, sau ale unor pictori contemporani: Mihail Gavril, Pavel Codiţă, Călin Alupei, Nadia Popovici, Victor Mihăilescu, Lazăr Iacob, Dan Hatmanu, Irina Solomon.

Expoziţia a fost deschisă de primarul Cătălin Coman, care a apreciat munca depusă de personalul muzeului pentru a organiza un astfel de eveniment.

„Doar cine nu face nu ştie cât este de greu. Fiecare detaliu trebuie gândit, inclusiv sfoara de care se leagă tabloul, de unde bate lumina, sunt amânunte care trebuie luate în considerare pentru a avea o manifestare reuşită”, a precizat primarul Cătălin Coman.

Incursiune în timp a femeii şi a statutului femeii în societate

Şi criticul de artă Delia Ioana Leizeriuc a considerat că este o expoziţie organizată cu mult entuziasm şi profesionalism de mica echipă a Muzeului de Artă din Fălticeni, „fiind cel mai frumos mărţişor pe care îl putem primi noi, femeile, noi, cele care iubim cu adevărat arta”.

„Prin tablourile expuse în această galerie putem urmări o incursiune în timp a femeii, a statutului femeii în societate. Suntem înconjuraţi, în mare parte, de tablouri realizate de pictori bărbaţi, care au imprimat pe pânză lirismul, sentimentele, senzualitatea, feminitatea, dar şi sacrificiul feminin. Avem expuse tablouri ale unor artişti consacraţi care se studiază cu mare atenţie pe băncile şcolilor de specialitate, dar şi artişti contemporani care continuă să lucreze. Toţi au dat dovadă de o înţelegere aparte în faţa demnităţii umane, în cazul de faţă a femeii, o înţelegere către poezia lucrurilor fireşti,  dovedind o largă compresiune pentru universul uman. Ei sunt conştienţi că întreaga suită de gânduri, sentimente, chiar şi fapte, constituie materialul intangibil, fin, dar rezistent, din care s-au născut creaţiile lor. Întreaga paletă de portrete expuse cu această ocazie se remarcă prin profunzimea psihologică, esenţială în definirea unei personalităţi. Câteva dintre trăsăturile esenţiale care definesc acest aspect sunt exprimarea trăirii interioare intense, structura anatomică solid construită, subtilitatea spirituală şi puterea de transfigurare emotivă asupra feţei”, ne-a spus Delia Ioana Leizeriuc.

Femeia în arta vieţii

Pentru caricaturistul şi graficianul Mihai Pânzaru - PIM, femeia înseamnă destinul întregii omeniri prin Maica Domnului, iar “toate femeile pictate din panteonul nostru sunt cu mult mai minunate decât toate prinţesele, ducesele şi figurile din plastica  mondială”. Mihai Pânzaru - PIM i-a îndemnat pe cei prezenţi să se gândească cât de frumoasă este femeia română şi cât de interesantă este femeia în arta vieţii. A fost o interesantă retrospectivă din artă în cotidian, din cotidian în realitatea imediată a familiei, de la tinereţe până la bătrâneţe şi apoi de la copil, la căsătorie, la mamă, la bunică şi apoi la Dumnezeu.

După ce a dăruit, simbolic, o floare pentru toate doamnele, maestrul Mihai Pânzaru a precizat că „toate drapelele sau stemele ţărilor ar trebui să aibă o floare pentru doamne şi o carte de învăţătură, o carte de înţelepciune”.

„Numai cine nu pozează pentru un portret nu ştie cât de greu este”

Pentru Niculai Moroşanu, preşedintele Uniunii Artiştilor Plastici (UAP) Suceava, expoziţia de vineri a fost al treilea eveniment la care a participat în oraşul Fălticeni, apreciind ceea ce a găsit expus pe simeze. Cunoscutul artist plastic sucevean a privit expoziţia din mai multe „unghiuri”.

„Prima ipostază este cea a unui om care intră într-o galerie de artă şi este emoţionat de ce i s-a întâmplat. De obicei intrăm într-o galerie de artă să vedem tablourile. De data aceasta mi s-a întâmplat exact invers, tablourile s-au uitat la mine pentru că expoziţia de faţă cuprinde portrete. Vreau să mă pun şi în ipostaza unui artist plastic şi să vorbesc despre portret, pentru că portretul ne uimeşte pe simezele din Galeria <Ion Irimescu>. Numai cine nu pozează pentru un portret nu ştie cât de greu este. Aici avem  foarte multe lucrări în care personajele care au pozat sunt pe perete ca în realitate, cu trăirile şi cu tot ceea ce le reprezintă din punct de vedere fizic: fizionomia feţei, îmbrăcămintea, podoabele, tot  ceea ce au avut în momentul în care au pozat. Este un lucru pe care nimeni nu-l ştie şi pe care eu l-am învăţat de la profesorii mei care spuneau: În momentul în care te apuci de un portret, oricât de bun portretist ai fi, când ai terminat lucrarea îţi dai seama că în portretul respectiv este şi ceva din portretul tău. Am avut senzaţia că în loc să mă uit la tablouri, se uită ele la mine”, a concluzionat artistul plastic Niculai Moroşanu.

Pictorul Mihail Gavril, alături de maeştrii săi, la Fălticeni

Chiar dacă mulţi dintre autorii portretelor nu mai sunt în ceea ce numim prezent, în această expoziţie sunt portrete contemporane ale maestrului Mihail Gavril, singurul artist contemporan cu lucrări expuse şi prezent la vernisaj.

„Este forte greu să rămâi în viaţă şi să ştii că eşti alături într-o expoziţie de maeştrii tăi. Haideţi să spunem: mamă, ce expoziţie frumoasă; mamă, ce muncă; ce doamne au participat; ce mulţi tineri au participat; mamă, ce expoziţie! Orice lucrare este o natură statică, un boboc de floare. Dacă vă uitaţi în negativ, în pozitiv, toate sunt flori. Atât spun: Mamă, hai să vedem expoziţia!”, a fost îndemnul pictorului fălticenean Mihail Gavril.

Această zi închinată femeii s-a terminat cu două poezii scrise de profesorul Constantin Bulboacă.