La Fălticeni, manifestări dedicate maestrului Ion Irimescu

Fălticenenii au marcat miercuri, 27 februarie, împlinirea a 116 ani de la naşterea artistului plastic Ion Irimescu. Cu acest prilej, Consiliul Local, Primăria Fălticeni, Muzeul de Artă „Ion Irimescu” şi Fundaţia culturală cu acelaşi nume au organizat în Sala „Pictor Aurel Băeşu”, din incinta Muzeului de Artă „Ion Irimescu”, mai multe manifestări cultural - artistice sub genericul „Ion Irimescu 116”. 

Slujba de pomenire a “Patriarhului artelor româneşti”

În prima parte a zilei, la Biserica “Sf. Voievozi” din Oprişeni, singura biserică pictată de maestrul Ion Irimescu, a avut loc slujba de pomenire a “Patriarhului artelor româneşti”. Serviciul religios a fost oficiat de ÎPS Pimen, arhiepiscopul Sucevei şi Rădăuților, de protopopul Adrian Dulgheriu şi de preoţii Georgian Rotar,Camil Dăscălaşu, parohul Bisericii Oprişeni, şi Teodor Brădăţanu, managerul Muzeului de Artă "Ion Irimescu". Răspunsul la strană a fost dat de maicile de la Mănăstirea Voroneţ.

Ca şi în anii precedenţi, la slujba de pomenire a celebrului artist au participat oficialităţile locale şi judeţene, printre care s-au numărat prefectul Mirela Elena Adomnicăi, primarul de Fălticeni, Gheorghe Cătălin Coman, artişti plastici, scriitori, câţiva apropiaţi ai Maestrului, monahia dr. Gabriela Platon, stareţa Mănăstirii Voroneţ, monahia Maria Mălăescu, stareţa Mănăstirii Buciumeni şi cei care au organizat evenimentul. După slujba parastasului, cei prezenţi s-au recules la mormântul din Cimitirul Oprişeni.

“Ion Irimescu a fost un om mare, plin de credinţă. Arta acestuia om este nemuritoare şi el este nemuritor. Când mă întâlneam cu el nu ezita să vorbească despre credinţa voievozilor noştri cei viteji, prin ei identificându-se cu toate aspiraţiile acestui neam”, a spus ÎPS Pimen.

Viziuni asupra operei lui Brâncuşi

Manifestările, organizate sub genericul “Irimescu - 116”, au continuat, în sala de expoziţii a Muzeului de Artă „Ion Irimescu”, alături de zeci de prieteni ai maestrului Ion Irimescu, personalităţi ale culturii naţionale, judeţene şi locale. Criticul şi istoricul de artă Pavel Şuşară, monograf, poet, publicist şi scriitor român, cercetător de istorie a artei al Institutului de Istoria Artei de pe lângă Academia Română, evaluator de opere de artă, a prezentat o viziune asupra operei lui Brâncuşi. De asemenea, criticul s-a oprit şi la procesul prin care Brâncuşi s-a judecat cu statul american, pentru ca lucrările sale să fie recunoscute din punct de vedere artistic. La finalul conferinţei, la solicitarea monahiei Gabriela Platon, Pavel Şuşară a făcut o scurtă comparaţie a personalităţii lui Brâncuşi cu cea a lui Ion Irimescu.

“Irimescu îi împacă în absolut pe Brâncuşi şi pe Paciurea. De la Brâncuşi ia partea de rafinament a formei, acel aspect înalt decorativ, şi de la Paciurea ia retorica, ia tipul acesta de poveste fabuloasă pe care Irimescu o spune în aproape toate compoziţiile sale importante. Şi Irimescu şi toată sculptura modernă îi datorează lui Brâncuşi foarte mult”, a precizat Pavel Şuşară.

Personalitatea maestrului, evocată de scriitorul Grigore Ilisei

Fire practică, scriitorul Grigore Ilisei a reuşit în foarte scurtul timp acordat să realizeze o evocare a celui sărbătorit, ca element de contrastant faţă de cele prezentate până în acel moment. Distinsul om de litere şi-a amintit despre interviul realizat cu Ion Irimescu la împlinirea vârstei de 90 de ani a artistului.

“El se socoteşte nu un înnoitor precum Brâncuşi, ci un continuator şi, într-un fel, vine în siajul acesta al lucrurilor pe care le-a spus Pavel Şuşară. O altă observaţie pe care o face, îl consideră pe Paciurea, care a fost patronul lui spiritual, un model care a jucat şi un rol important în cariera lui, îl consideră la fel de mare ca Brâncuşi, dar fără şansa pe care Brâncuşi a avut-o plonjând într-o altă lume, într-un alt univers, în zona cea mai înaltă a artelor din perioada respectivă şi devenind până la urmă o voce universală. Legătura lui mai puternică şi afectivă, inclusiv legătura în ceea ce priveşte programul estetic, o dovedea mai degrabă spre Paciurea decât spre Brâncuşi. Ion Irimescu a descoperit mult mai târziu sculptura. El s-a dus spre pictură pentru că habar nu avea de sculptură. A mers practic la Belle Arte la Bucureşti şi după un an şi-a dat seama, cu un spirit critic neadormit care a fost foarte important, că nu are valenţele, nu are atributele, nu are harul care l-ar putea face un mare artist în pictură. El mărturiseşte că  în primul rând nu a avut simţul culorii, ori fără culoare, şi evoc aici pe Alexandru Ciucurencu, unul din marii noştri colorişti, pictura practic nu există. El şi-a descoperit sculptura la Bucureşti şi a avut şansa să îl aibă la Belle Arte ca profesor pe Paciurea, să înceapă această carieră şi să îşi găsească formula lui”, a precizat Grigore Ilisei.

Prima parte a momentului aniversar dedicat marelui artist a inclus un moment poetic Constantin Bulboacă şiun concert cameral susţinut de tenorul Florin Ormenişan.  

Printre „Cotloanele”  Cazabanilor

O întâlnire de suflet cu toţi Cazabanii a avut loc în seara zilei de 27 februarie. Cu această ocazie a fost lansat romanul „Parage” / „Cotloane” de Theodor Cazaban. Cartea este versiunea în limba română a lui “Parages”, apărută în anul 1963 la Gallimard-Paris. La eveniment au participat Olimpia Coroamă, traducătorul volumului, Gina Puică, asistent universitar doctor la Universitatea “Ştefan cel Mare” Suceava, şi scriitorul sucevean Constantin Severin şi un număr important de admiratori ai scriitorului Theodor Cazaban. Theodor Cazaban s-a născut la 2 aprilie 1921 la Fălticeni, într-o familie franco-italiană şi s-a stabilit în Franţa în 1947, unde, şaisprezece ani mai târziu, a devenit cunoscut datorită romanului de o mare modernitate “Parages”.  Pe lângă prezentarea mai multor volume despre “Dinastia Cazabanilor”, cei trei vorbitori au expus motivele pentru care vorbim de Irimescu în contextul Cazabanilor şi rolul familiei Cazaban în formarea maestrului Irimescu. În alocuţiunile lor, invitaţii au vorbit despre rolul şi locul maestrului Ion Irimescu în cultura românească, un punct comun al discuţiilor fiind vizibilitatea şi promovarea celei mai mari colecţii de autor din România

Prefectul Mirela Adomnicăi i-a premiat pe participanţii la Concursul Judeţean “Pe urmele Maestrului Ion Irimescu”

Prefectul Mirela Elena Adomnicăi şi primarul Gheorghe Cătălin Coman au participat şi la festivitatea de înmânare a diplomelor elevilor premiaţi la cea de-a a IV- a ediţie a Concursul Judeţean “Pe urmele Maestrului Ion Irimescu” organizat de Şcoala gimnazială “Ion Irimescu” în sala “Pictor Aurel Băeşu”.

“Maestrul Ion Irimescu trăieşte veşnic în memoria comunităţii fălticenene care-l omagiază în fiecare an. Iată că şi acum, la 116 ani pe care-i omagiem de la naşterea Maestrului, suntem în mijlocul elevilor şcolii care-i poartă numele, astfel încât să avem garanţia că vor prelua ştafeta şi memoria Maestrului. Autoritatea locală este implicată în mod direct în fiecare eveniment care este dedicat Maestrului Ion Irimescu, pentru că o mare parte din creaţia Maestrului a fost lăsată aici şi este găzduită de Muzeul <Ion Irimescu> din Fălticeni. Şi datorită Maestrului, Fălticeni este un reper cultural”, a declarat Mirela Adomnicăi.

Ion Irimescu, născut pe 27 februarie 1903, a donat Fălticeniului un mare număr de sculpturi şi desene, constituindu-se astfel muzeul care-i poartă numele. Retras spre sfârşitul vieţii la Fălticeni, s-a ocupat de muzeul care adăposteşte operele sale, cea mai mare colecţie de autor din România.  Maestrul Ion Irimescu a încetat din viaţă în noaptea de 27 spre 28 octombrie 2005, în locuinţa sa din Fălticeni, la vârsta de 102 ani.

Pentru gestul său, municipalitatea îl sărbătoreşte în fiecare an la sfârşitul lunii februarie prin manifestări culturale.