Biblioteca Bucovinei „I.G. Sbiera” Suceava şi-a sărbătorit cei 95 de ani de existenţă pe 21 decembrie, în Sala de Artă „Elena Greculesi”, în prezenţa unui public numeros, salariaţi din cadrul instituţiei, colaboratori, invitaţi. Gazda evenimentului, dr. Gheorghe Gabriel Cărăbuş, directorul Bibliotecii Bucovinei „I.G. Sbiera” Suceava, le-a reamintit celor prezenţi că pe 12 decembrie 1923 se inaugura prima bibliotecă centrală a oraşului Suceava. „La sfârşit de decembrie 2018, putem aniversa 95 de ani de la inaugurarea primei biblioteci publice la Suceava, adică intrarea în linie dreaptă a ceea ce va însemna Anul Centenar al Bibliotecii, că tot suntem în An Centenar al Marii Uniri. Sperăm ca peste 5 ani, când vom aniversa 100 de ani de la inaugurarea primei biblioteci publice la Suceava, să venim cu o seri de activităţi, dar mai ales de realizări cu care practic să răspundem cerinţelor publicului sucevean”, a mai spus Gabriel Cărăbuş.
Trecut. Prezent
Prima bibliotecă publică la Suceava a purtat denumirea de Bibliotecă Centrală a Sucevei. Directorul Gabriel Cărăbuş a amintit că înainte de 12 decembrie 1923 au existat micile biblioteci ale societăţilor „Şcoala Română”, „Clubul Român”, „Reuniunea muzical-dramatică Ciprian Porumbescu”, „Casa Naţională”, precum şi cea a Liceului „Ştefan cel Mare”. În plus, cărturarii suceveni Simion Florea Marian, membru al Academiei Române, şi Vasile Bumbac aveau cele mai bogate biblioteci particulare din oraş. În acest context, iniţiativa întemeierii unei biblioteci publice „centrale” în Suceava şi a unor filiale, „cabinete de lectură”, „case de citire”, în perimetrul judeţului a aparţinut Societăţilor culturale ”Şcoala Română” şi ”Casa Naţională”. Din veniturile celor două societăţi au fost alocate fonduri importante, achiziţionându-se, pentru început, o serie de cărţi româneşti de la profesorii A. Daschevici şi N. Tarasievici.
Fondul iniţial de publicaţii a fost de aproximativ 2.000 de volume, la care se adăugau „cele mai bune reviste şi publicaţiuni periodice româneşti”. În perioada interbelică, biblioteca publică suceveană a primit numeroase donaţii de la o serie de intelectuali bucovineni, fondul mărindu-se, în 1944, la 15.000 de volume (cărţi, seriale şi periodice).
În primăvara anului 1944 oraşul a fost evacuat, iar biblioteca, adăpostită de impunătoarea clădire a Casei Naţionale, a fost închisă, inventarele fiind pierdute. Au urmat 6 ani (1944-1950) în care biblioteca nu a funcţionat, iar fondul de carte a fost ”purificat” ideologic, distrus, furat.
A fost reînfiinţată în 1950, purtând succesiv titulaturile: raională, centrală, regională, municipală (1968-1974) şi judeţeană (începând cu 1974). Din 1993, poartă titulatura de Biblioteca Bucovinei ”I.G. Sbiera”. În decursul timpului, biblioteca a funcţionat în mai multe sedii din Suceava, azi dărâmate, după 1965 mutându-se într-o parte a actualului sediu, la care s-a adăugat, în 1988, clădirea fostului hotel ”Parc”.
„În acest moment, avem în jur de 55 de încăperi, un impediment de fapt pentru o bibliotecă publică modernă. Dacă ne uităm în Occident, bibliotecile publice sunt în spaţii foarte deschise, aproape neexistând pereţi interiori, ci doar pereţii externi, astfel că accesul publicului este aproape integral deschis la documentele din bibliotecă”, a completat Gabriel Cărăbuş.
Invitaţi
La aniversarea celor 95 de ani de existenţă a Bibliotecii Bucovinei „I.G. Sbiera” Suceava au participat monahia dr. Gabriela Platon, stareţa Mănăstirii Voroneţ, monahia - scriitoare Elena Simionovici, tot de la Mănăstirea Voroneţ, scriitoarea Doina Cernica, prof. univ. dr. ing. Radu Pentiuc, dr. Ioan Ieţcu, prof. Mihai Iacobescu, prof. Gabriela Mihai, directoarea Şcolii Gimnaziale Nr. 1 Suceava etc. Scriitoarea Elena Simionovici a spus că a venit cu dragă inimă la acest eveniment, pentru că de mai bine de un sfert de veac aici a trăit („dincolo de ce trăim noi în biserică, cu ale noastre rânduieli”) cele mai încântătoare bucurii. „Aici ne-am întâlnit cu tot ce-i mai bun şi frumos din Suceava, oameni de cultură, oameni aleşi, prieteni aleşi, am trăit în lumea cărţilor şi în lumea tablourilor (...) Pe lângă cărţi, tablouri, frumuseţea acestei biblioteci o constituie oamenii, oameni care se ostenesc, pe unii îi vedem, pe unii nu îi vedem... Au sărbătorit cu noi cărţile noastre, s-au bucurat odată cu noi, i-am sărbătorit împreună pe alţi gânditori ai Sucevei şi pentru asta le mulţumim”, a spus maica Elena Simionovici.
La moment de aniversare, stareţa Voroneţului, stavrofora Gabriela Platon, i-a oferit directorului bibliotecii, Gabriel Cărăbuş, o icoană pictată de măicuţele de la Voroneţ, reprezentând „Maica Domnului cu pruncul în braţe”. A fost lansată şi o carte dedicată patronului spiritual al Bibliotecii, „I.G. Sbiera. Album de familie”, de Elena Pintilei, dar şi numerele din acest an ale revistei „Scriptum” (colectivul de redacţie: Gheorghe Gabriel Cărăbuş, Alis Niculică, Alexandru Ovidiu Vintilă şi Elena Lica). La final, Gheorghe Mihalciuc, salariat al bibliotecii, a cântat o colindă, „La toată casa-i lumină”, pentru a introduce publicul în atmosfera sărbătorilor de iarnă.