„Poeţii nemuririi noastre”, ediţie în an Centenar

A opta ediţie a Festivalului „Poeţii nemuririi noastre” a adunat la Dumbrăveni academicieni, actori, poeţi şi scriitori, dar şi un mare număr de iubitori ai culturii. La ediţia din acest an, derulată în cursul zilei de vineri, invitaţii de marcă au fost actorul George Mihăiţă şi fostul ministru Varujan Vosganian. Cei doi au atras atenţia întregului auditoriu, fiind aplaudaţi la scenă deschisă.

Înainte de a susţine un recital de poezie, George Mihăiţă le-a spus gazdelor că i-au rămas în suflet încă de anul trecut pentru simplul motiv că „sunt foarte calde”.

Actorul şi-a lansat la Dumbrăveni şi cartea „Reconstituirea unei vieţi”, o lucrare în care povesteşte drumul greu parcurs până a ajunge la statutul de azi. George Mihăiţă şi-a adus aminte şi de un moment special din viaţa sa, când la vârsta de 14 ani a dat mâna cu marele actor Toma Caragiu, cu care ulterior avea să fie şi partener de film, în celebra serie „Brigada Diverse”.

Venit în calitate de scriitor la Dumbrăveni, fostul ministru Varujan Vosganian a ţinut să menţioneze că tot ceea ce rămâne este cultura, iar „o societate se legitimează prin oamenii ei de cultură”. Varujan Vosganian şi-a lansat la Dumbrăveni nu mai puţin de patru cărţi, toate definitorii despre viaţa sa, inclusiv în ceea ce priveşte originile sale armene. A fost evocat, în acest context, şi un banc marca Radio Erevan: „Câţi evrei sunt în lume? Radio Erevan: Cu tot cu chinezi, cam un miliard”.

Oaspeţii, cuvinte de mulţumire şi apreciere pentru ce se petrece la Dumbrăveni

Manifestările de vineri au fost deschise cu un spectacol susţinut de elevii Liceului Tehnologic „Mihai Eminescu” Dumbrăveni, pentru ca mai apoi să-şi intre în rol academicianul Mihai Cimpoi. Cu umor şi spontaneitate, acesta a fost un maestru de ceremonii care parcă s-a născut odată cu festivalul de la Dumbrăveni, un om care face echipă bună cu primarul Ioan Pavăl şi secretarul Mihai Chiriac pentru diferite evenimente, fie locale, fie de pe celălalt mal al Prutului.

De altfel, academicianul Mihai Cimpoi a ţinut să amintească „lucrul foarte frumos” pe care-l face Academia de Ştiinţe a Moldovei la Chişinău, împreună cu Primăria Dumbrăveni, respectiv Congresul Mondial al Eminescologilor.

Poetul Viorel Dinescu s-a declarat „gelos” pentru că faptul că astfel de acţiuni se derulează la Dumbrăveni şi nu în alte localităţi, cum ar fi şi cea în care locuieşte, Galaţi, şi a mărturisit că „de fiecare dată când plec de aici o fac cu regretul că nu am mai stat o zi”.

Venit de la Cernăuţi, din nordul Bucovinei, academicianul Vasile Tărâţanu s-a declarat un „cetăţean al comunei Dumbrăveni, fapt care mă onorează în mod deosebit”.

„E o localitate aparte, în care Eminescu a păşit pe câmpurile din apropiere, aşa că oamenii de aici pot spune că sunt consăteni cu Mihai Eminescu”, a decretat Vasile Tărâţanu.

„Am venit să te salut, fratele meu de peste Prut”

Vasile Bahnaru, directorul Institutului Filologic din cadrul Academiei de Ştiinţe a Republicii Moldova, a avut un mesaj mult mai tranşant: „Eminescu s-a născut în fiecare sat moldovenesc. M-am săturat de vorbe, hai să facem unirea, mai ales că pactul Ribbentrop-Molotov a fost declarat nul şi nu mai are nici o valabilitate”.

Tot din stânga Prutului a venit ca invitat la Dumbrăveni şi Constantin Cojocaru, primarul din Edineţ, o localitate în care populaţia cu sorginte românească este sub 50%. „Acolo, la Edineţ, este o mică oază de românism, iar pe această linie se înscriu festivalurile, taberele de creaţie, dar şi o universitate populară, şi de aceea vă invit la noi, ca de la acasă la acasă, pentru a le trăi pe viu”, a transmis Constantin Cojocaru.

Prezentă în an centenar la Festivalul „Poeţii nemuririi noastre”, Maria Bajura, directorul Şcolii din Copăcenii lui Adrian Păunescu, a dorit să transmită un mesaj special: „Revin la Dumbrăveni de fiecare dată cu plăcere pentru că aici întâlnesc oameni cu suflet mare şi particip la evenimente deosebite care ne unesc şi ne inspiră armonie nouă, românilor de pe cele două maluri ale Prutului, ne aduc speranţe pentru un viitor mai frumos şi mai luminos şi pentru valorile neamului. Practic, acest festival ne fortifică spiritul românesc şi cred că vorbele lui Adrian Păunescu, <am venit să te salut, fratele meu de peste Prut>, sunt valabile azi şi peste o mie de ani”.

Primarul Ioan Pavăl: „Ceea ce clădim aici are baze temeinice şi ne dă speranţe pentru viitor”

Organizatorii acestui eveniment, oamenii care pun suflet pentru cultură şi pentru oamenii de cultură şi care au transformat Dumbrăveniul într-un centru spiritual, primarul Ioan Pavăl şi secretarul Mihai Chiriac, au fost discreţi pe tot parcursul manifestării de sâmbătă.

„E timpul să vorbească oamenii de cultură. Noi ne bucurăm că putem fi alături de ei şi că îşi doresc să revină an de an la Dumbrăveni. Asta înseamnă că ceea ce clădim aici are baze temeinice şi ne dă speranţe pentru viitor. România nu trebuie să fie dezbinată, iar acest semnal care pleacă din nordul Moldovei, cu manifestări la care participă oameni din toate provinciile istorice, să fie un exemplu pe care să-l urmăm cu toţii”, a precizat Ioan Pavăl, primarul din Dumbrăveni.