Comemorare şi lansare de carte de Ziua Holocaustului, la Rădăuţi

Ziua Holocaustului, 9 octombrie, a fost marcată ieri la Sinagoga Mare din Rădăuţi printr-un scurt moment de rememorare a victimelor acestuia. Despre însemnătatea momentului au luat cuvântul preşedintele Comunităţii Evreieşti din Rădăuţi, Igo Sigi Koffler, prodecanul facultăţii de Istorie şi Geografie din cadrul Universităţii „Ştefan cel Mare” din Suceava, conf. univ. dr. Florin Pintescu, şi istoricul Daniel Hrenciuc, care a lansat volumul „O scurtă istorie a evreilor din Rădăuţi”. La comemorare au participat primarul municipiului, Nistor Tătar, viceprimarul Bogdan Loghin, consilieri locali, directorii colegiilor din municipiu, elevi de la unităţile de învăţământ din localitate, membri ai comunităţii evreieşti din Rădăuţi.

Preşedintele Comunităţii Evreieşti din Rădăuţi, Igo Sigi Koffler, a declarat: „Ca în fiecare an comemorăm şi la Rădăuţi Ziua Holocaustului, pentru că de aici şi din împrejurimi au fost deportaţi în masă evrei în Transnistria, de unde s-au întors circa 20 la sută din cei deportaţi, restul murind de foame, de boli, în chinuri groaznice. Urmează ca în zilele următoare să depunem o coroană de flori la Monumentul Săpunul din cimitirul evreiesc din municipiul Rădăuţi”.

Potrivit site-ului oficial al Institutului Naţional pentru studierea Holocaustului din România "Elie Wiesel", la 9 octombrie 1941 a început deportarea a peste 26.000 de evrei din Suceava, Câmpulung Moldovenesc, Vatra Dornei, Rădăuţi, Gura Humorului şi din alte localităţi din vecinătate către Transnistria, după ce, la 14 septembrie 1941, începuse deportarea evreilor din Basarabia şi Bucovina. Fără a putea stabili cu exactitate care este numărul evreilor români şi al evreilor din teritoriile aflate sub administraţie românească care au fost ucişi în timpul Holocaustului, Comisia Internaţională pentru Studierea Holocaustului din România apreciază că, în timpul Holocaustului, în România şi în teritoriile aflate sub controlul său au fost ucişi sau au murit între 280.000 şi 380.000 de evrei români şi ucraineni, la care se adaugă şi aproximativ 135.000 de evrei români care trăiau în Transilvania de Nord, aflată pe atunci sub conducere maghiară, precum şi 5.000 de evrei români care se aflau atunci în alte ţări din Europa.