Printează articolul
Trimite e-mail
ø fişiere video
Istoricul rădăuțean prof. dr. Daniel Hrenciuc a fost distins cu Premiul „Gheorghe Brătianu”/2018, al Societății de Științe Istorice din România, pentru lucrarea „Confidențial: Germanii din România versus Conferința de Pace de la Paris, 1946”.
Anunțul vine chiar în preajma desfășurării la Iași, în intervalul 29 august - 1 septembrie a.c., a celei de-a doua ediții a Congresului Național al Istoricilor Români, organizat de Universitatea „Alexandru Ioan Cuza” din Iași, Academia Română și Comitetul Național al Istoricilor din România.
Premianții din acest an ai Societății de Științe Istorice din România sunt următorii:
Premiul „A.D. Xenopol”:
Maria Alexandra Pantea („Relatări din Primul Război Mondial prezentate în presa ecleziastică din Banat”),
Dumitru-Dan Crâșmaru („Elita militară românească în timpul lui Carol I, 1866 - 1914”),
Premiul „Nicolae Iorga” :
Bogdan Bucur („Cartea de aur a Centenarului Marii Uniri”),
Emilia Șercan („Fabrica de doctorate sau cum se surpă fundamentele unei nații”),
Premiul „Gheorghe Brătianu”:
Daniel Hrenciuc („Confidențial: Germanii din România versus Conferința de Pace de la Paris, 1946”),
Marcel Proca („Bârladul și Marele Război”),
Premiul „Constantin C. Giurescu” :
Marius Ioan Grec, Stelean Ioan Boia, Sorin Bulboacă („Rolul Aradului în realizarea Marii Uniri. O perspectivă cronologică”),
Gheorghe Nichifor („Marea Unire din 1918. Repere bibliografice gorjene”),
Victor Gabriel Osăceanu („Fețele lui Ceaușescu”),
Premiul „Aurelian Iordănescu” :
Ion Oană („Istorie și cultură în Lerești-Muscel”),
Ioan Cipu, Dumitru Tomoni, Bujor Păcurar („Monografia Protopopiatului Ortodox Român al Făgetului, 300 de ani de existență atestată”),
Diplome de Excelență:
Relu Stoica - pentru întreaga activitate publicistică sub egida Societății de Științe Istorice din România,
Dumitru Tomoni - pentru contribuția publicistică și participarea la Programul Centenar al Societății de Științe Istorice din România.
*
Dacă lucrării premiate i-au urmat altele trei referitoare la minoritatea germană din România („Germanitatea în culpă: Deportarea germanilor din România la muncă forțată în Uniunea Sovietică”, „În umbra Securității: Emigrarea germanilor din România, 1962 - 1989” și „Acasă în Reich? Strămutarea germanilor din Regatul Român”), acum istoricul rădăuțean are pe masa de lucru o carte dedicată familiei Flondor, una din cele mai importante familii românești din Bucovina, familie care și-a pus o amprentă incontestabilă și inconfundabilă asupra spațiului public, social, cultural și administrativ din această zonă. Lucrarea, care constituie un demers reconstitutiv, de restituire a valorilor promovate de membrii acestei familii, valorifică surse inedite, depistate în cursul unor stagii succesive de cercetare efectuate în fondurile Arhivelor Naționale și ale CNSAS.
