Mocănița „Huțulca”, de la Moldovița, pe o marcă poștală românească

Mocănița „Huțulca”, de la Moldovița, ilustrează o marcă poștală românească dintr-o serie cu locomotive de epocă.

Romfilatelia a introdus în circulație, începând cu data de 24 august a.c., o emisiune de mărci poștale intitulată „Locomotive - Mocănițe”.

Timbrele emisiunii prezintă câteva dintre mocănițele reprezentative care funcționează pe teritoriul României. Celebră, atât în țară, cât și în străinătate, mocănița este o locomotivă cu aburi care circulă pe o cale ferată îngustă.

Utilizată în regiunile de munte, mocănița asigura în trecut transportul mărfurilor, în special al lemnelor.

Pe timbrul cu valoarea nominală de 1,60 lei este reprodusă Mocănița Brad-Crișcior, inaugurată în anul 1907. Scopul mocăniței era acela de a asigura transportul cărbunelui, activitate derulată peste 90 de ani, până în 1998. Începând cu anul 2001, linia a fost valorificată turistic. Cei 7 km dintre Brad și Crișcior se parcurg în aproximativ o jumătate de oră. Mocănița circulă în fiecare an înainte de Crăciun, de Paști și de „Zilele Bradului”.

Mocănița de la Moldovița este ilustrată pe timbrul cu valoarea nominală de 7,00 lei. Botezată de localnici „Huțulca”, reprezintă pentru turiști o ocazie ideală de a admira minunatele peisaje din această parte a Bucovinei. Calea ferată cu ecartament îngust de la Moldovița a fost construită de un proprietar de gater din München, Louis Ortieb. A fost dată în folosință în anul 1888, pentru transport de masă lemnoasă, de la pădure la gater. „Huțulca” de la Moldovița circulă astăzi pe un traseu de 12 km. Mocănița deține atât vagoane acoperite, cât și vagoane descoperite, după tradiția mocănițelor din restul țării.

Timbrul cu valoarea nominală de 8,50 lei prezintă Mocănița Sovata. Aceasta face parte din lotul de zece locomotive construite în anul 1949, la fabrica Chrzanowo din Polonia, din care două au ajuns în România. Au fost conservate până în anul 2011, în depoul Sibiu. Garnitura de tren are trei vagoane, două închise și unul tip gondolă. Vagonul gondolă a fost construit în 1953, iar celelalte două în anii 1985 și 1991. Traseul mocăniței de la Sovata are o lungime de 14 km, iar durata călătoriei dus-întors este de aproximativ două ore.

Mocănița Valea Vaserului, reprezentată pe timbrul cu valoarea nominală de 12,00 lei, are unul dintre traseele cele mai lungi din România, respectiv o cursă de aproximativ 21,6 km. Aceasta se numără printre ultimele construite în țară, fiind inaugurată în 1933, la aproape 30 de ani după prima mocăniță dată în folosință în România. Străbate valea pitorească a râului Vaser, de la Vișeu de Sus până la Paltin, lângă granița cu Ucraina. Drumul prin munți se face alene, cu opriri periodice pentru realimentare cu apă. De menționat faptul că, din 2007, Valea Vaserului face parte din Parcul Natural Munții Maramureșului, oferind vizitatorilor călătorii de neuitat, în locuri pitorești.

Mocănița de pe Valea Vaserului este singura cale ferată forestieră care funcționează și astăzi, îndeplinindu-și scopul său inițial.

Timbrul coliței dantelate, cu valoarea nominală de 19,00 lei, redă Mocănița Covasna-Comandău. Folosită inițial pentru transportul buștenilor din pădure, a fost inaugurată în anul 1890. Aceasta face un ocol al localităților Comandău și Covasna, numărându-se printre atracțiile stațiunii. Linia de cale ferată de aici a fost renovată și reinaugurată începând cu anul 2007. Între cele două localități a existat un ansamblu tehnic unic în Europa și foarte ingenios, care folosea forța gravitațională pentru transportul buștenilor.

Emisiunea filatelică are un tiraj total de 70.244 de timbre. Au fost realizate și 474 de seturi (două plicuri) FDC, echipate cu timbrele emisiunii, numerotate și obliterate cu ștampila „prima zi” (din care 249 în album filatelic), precum și 210 seturi de cărți poștale maxime.