La Dumbrăveni, regal cultural la centenar

Dumbrăveniul a dovedit, încă o dată, dacă mai era cazul, că Festivalul Literar „Mihai Eminescu”, ajuns acum la ediţia a XI-a, este polul care coagulează cei mai importanţi oameni de cultură din România, Moldova şi Ucraina. Dedicată centenarului Marii Uniri, ediţia din acest an a fost una de excepţie.

În „avancronica” manifestării propriu-zise, organizatorii au dorit să aducă un omagiu celor care au înfăptuit actul de la 1918. Pe un catarg înalt de 37 de metri, începând de sâmbătă, la Dumbrăveni flutură un steag cu o dimensiune de 28x10 metri, iar sub tricolor se găsesc busturile a trei mari personalităţi române, care de-a lungul veacurilor au marcat istoria ţării în momente extrem de importante: Mihai Viteazu, Alexandru Ioan Cuza şi regele Ferdinand I. Acest grup statuar din bronz a fost executat de firma ploieşteană Romberfil, iar mentorul se numeşte Filip Mărgărit, omul care a fost răsplătit şi cu titlul de Cetăţean de Onoare al comunei Dumbrăveni.

Chiar dacă ploaia care a căzut neîncetat pe parcursul ceremoniei de dezvelire a grupului statuar şi a imensului steag a dat serioase bătăi de cap organizatorilor, nimeni nu a vrut să scape acest moment important pentru viaţa comunităţii.

Dimitrie Cantemir, „primul român cu anvergură mondială”

Din ploaia care înseamnă belşug agricol s-a trecut în sala cu minţi luminate, oameni care au marcat sau care marchează în continuare pregnant cultura acestui neam. Într-un cadru festiv, ediţia specială din acest an a festivalului, dedicată nu doar marelui poet Mihai Eminescu, ci şi lui Mihail Kogălniceanu, omul de care este legat unul dintre cele mai importante evenimente din istoria României, obţinerea independenţei, s-a dovedit un act unic.

Maestrul de ceremonii al festivalului, academicianul Eugen Simion, a şi remarcat în cuvântul său inaugural că „venim la Dumbrăveni, în primul rând, pentru Mihai Eminescu, dar anul acesta venim şi pentru un alt moldovean de ispravă, Mihail Kogălniceanu”.

În opinia fostului preşedinte al Academiei Române, cele trei volume adunate sub titulatura „Opere - Mihail Kogălniceanu” reprezintă o carte fundamentală, şi asta pentru că ideile marelui om politic din secolul al XIX-lea au fost cele pe care s-a construit România modernă.

Despre cei doi corifei, Mihai Eminescu şi Mihail Kogălniceanu, a vorbit şi actualul preşedinte al Academiei Române, Ioan Aurel Pop, care este de părere că „toţi cei care au făurit spiritualitatea românească merită elogii, iar limba şi credinţa au jucat un rol esenţial pentru păstrarea neamului românesc”. În acest context, Ioan Aurel Pop a ţinut să amintească un alt moldovean, pe Dimitrie Cantemir, pe care-l consideră „primul român cu anvergură mondială”.

Pe această temă a fost completat de colegul de la pupitru şi de la Academia Română, Eugen Simion, care a precizat că anul viitor vor fi publicate ultimele volume ale lui Dimitrie Cantemir, atât în original, cât şi în traducere.

„Nu avem conducători de state, dar avem conducători de sate”

Prezent neîntrerupt la cele 11 ediţii ale Festivalului Literar „Mihai Eminescu”, academicianul Mihai Cimpoi a citit mesajul preşedintelui Academiei de Ştiinţe a Republicii Moldova, care a cuprins şi o strofă a poeziei „Ce-ţi doresc eu ţie, dulce Românie”. Cunoscut cercetător al operelor şi scrierilor poetului naţional al românilor, academicianul Mihai Cimpoi este convins că limba română e limba lui Eminescu „pentru că el a modelat-o aşa cum o ştim noi azi”.

Invitatul de peste Prut a arătat că marele poet a contribuit cu „doar” 125.000 de cuvinte la Dicţionarul Enciclopedic „Mihai Eminescu” pe care l-a îngrijit, în schimb ruşii se laudă că Aleksandr Puşkin a adus 60.000 de cuvinte noi pentru limba sa.

Academicianul Mihai Cimpoi s-a referit şi la unirea de acum un secol şi crede că istoricul act de la 27 martie 1918, când Basarabia s-a unit cu România, este valabil şi astăzi, deoarece nu a fost anulat de nici un Guvern. „Cu umorul meu moldovenesc”, Mihai Cimpoi a arătat că unirea s-a realizat şi în 2018: „Nu avem conducători de state, dar avem conducători de sate”, cu referire la cele peste 200 de administraţii locale din Moldova şi România care au votat pentru reîntregirea celor două teritorii de pe malurile stâng şi drept ale Prutului.

„Cred că e un magnet care ne atrage pe toţi aici”

Importanţa evenimentului de la Dumbrăveni a fost remarcată de mai mulţi dintre invitaţi. Academicianul Eugen Simion chiar remarca faptul că sâmbătă erau prezenţi 9 dintre membrii Academiei Române şi erau reprezentate toate provinciile istorice româneşti. O explicaţie pentru această emulaţie a încercat să o dea academicianul Maia Simionescu, vicepreşedinte al Academiei Române: „Sunt atrasă să fiu aici. Cred că e un magnet care ne atrage pe toţi, pe data de 15 iunie să fim la Dumbrăveni. Dacă peştii înoată în apă, oamenii zburdă în cultură”.

Felicitări pentru acest eveniment reuşit au venit şi din partea rectorului Universităţii „Ştefan cel Mare” Suceava, Mihai Dimian, „pentru că s-au găsit bani pentru cultură, iar la Dumbrăveni a ajuns elita românească”.

Ediţia din acest an a festivalului a adus şi câteva premieri. Pentru prima dată au călcat la Dumbrăveni medicul Irinel Popescu, cel care de ani buni conduce Clinica de Chirurgie și Transplant Hepatic de la Institutul Clinic Fundeni, dar şi actorul George Mihăiţă, care a oferit publicului un moment artistic aplaudat la scenă deschisă. Extrem de emoţionat s-a arătat şi Monseniorul Ioan Robu, mitropolitul romano-catolic de Bucureşti, care a dăruit o biblie oamenilor din cadrul Primăriei Dumbrăveni.

Marele premiu „Mihai Eminescu” a mers către academicianul Eugen Simion

Spre finalul manifestărilor, primarul de Dumbrăveni, Ioan Pavăl, şi-a intrat în „pâine” şi a anunţat premiile ediţiei din acest an a festivalului. Marele premiu „Mihai Eminescu”, în valoare de 20.000 de lei, i-a fost acordat academicianului Eugen Simion”, iar premiul centenar, special înfiinţat pentru acest an, i-a revenit preşedintelui Academiei Române, Ioan Aurel Pop.

La final, prin votul consilierilor locali din Dumbrăveni, au fost acordate şi mai multe titluri de Cetăţean de Onoare. Acestea au fost atribuite următoarelor persoane: academicianului Mircea Martin, actorului George Mihăiţă, medicului Irinel Popescu, Monseniorului Ioan Robu, Cristinei Popescu, director Romfilatelia, actorului moldovean Tudor Ţărnă, generalului în rezervă Mihai Ozunu, lui Filip Mărgărit şi omului de afaceri Dan Pavăl, acţionarul şi administratorul SC Eurospeed SRL Suceava. Evenimentul nu putea avea loc fără sprijinul unor sponsori, respectiv Eurospeed Suceava, Zepter România, AEF Automobile Bucureşti şi Ministerul Culturii.

O diplomă aparte a ajuns la soţii Vasile şi Olga Dulgheru, care au împlinit 40 de ani de căsnicie, şi care au păşit extrem de emoţionaţi în faţa publicului.

Timbre aniversare pentru comuna Dumbrăveni

Un moment special al Festivalului Literar „Mihai Eminescu” a fost acela în care primarul Ioan Pavăl şi preşedintele Academiei Române au dezvelit cadoul primit din partea celor de la Romfilatelia: un tablou cu un întreg filatelic în care sunt prinse două timbre ce vor intra în circulaţie. Este vorba de un timbru cu prima atestare documentară a comunei Dumbrăveni, datată 1430, şi al doilea legat de înfiinţarea primei şcoli, la 1865.

„Teiul de aur” a ajuns anul acesta la Dumbrăveni

În timp ce primarul Ioan Pavăl era gazdă bună pentru invitaţi, secretarul Mihai Chiriac s-a deplasat la Botoşani. Şi tot în „interes de serviciu”, deoarece Primăriei Dumbrăveni, primarului şi secretarului le-a fost acordată diploma şi distincţia „Teiul de aur” la secţiunea „Promotori au culturii”, respectiv Festivalul Literar „Mihai Eminescu”.

„Pentru noi este un semnal că munca pe care o facem de peste 10 ani nu a rămas neobservată. Suntem onoraţi de această distincţie şi sperăm să putem realiza mai multe pentru cultura din România”, au arătat primarul şi secretarul comunei Dumbrăveni.