Cătălin Mihuleac a primit premiul Uniunii Scriitorilor din România pentru "Ultima ţigară a lui Fondane"

Volumul "Ultima ţigară a lui Fondane", al scriitorului Cătălin Mihuleac, apărut la Editura Cartea Românească, a fost distins cu Premiul USR Iaşi, al Uniunii Scriitorilor din România, filiala Iaşi.

Ceremonia de acordare a Premiilor USR pentru apariţii editoriale în anul 2016 a avut loc în data de 10 noiembrie a.c., la sediul USR din Iaşi. Juriul a fost format din: prof. univ. dr. Elvira Sorohan, preşedinte, şi scriitorii Marius Chelaru şi Antonio Patraş.

Deşi cărţile lui Mihuleac au fost foarte bine primite de public, este pentru prima dată când ”un juriu care acordă premii”, după cum spunea autorul, referindu-se la premiile pentru literatură, îşi opreşte atenţia asupra unui volum al cunoscutului scriitor ieşean.

„Ultima ţigară a lui Fondane” conţine treisprezece micro-romane cu miez evreiesc,  ”savuroase, surprinzătoare în balansul lor continuu de la tristeţe la veselie, de la moarte la viaţă, de la resemnare la speranţă, ele îmbină într-un dozaj misterios ficţiunea cu realitatea istorică”, după cum este prezentat volumul de grupul editorial Cartea Românească.

”Istoriile lui Cătălin Mihuleac cuceresc printr-un stil seducător”

Seria celor 13 micro-romane cuprinse în „Ultima ţigară a lui Fondane” este deschisă de ”Gard în gard, la Dorohoi”, povestea a doi vecini, Toni Frost şi Vasile Sandu, din Dorohoiul anilor 1940. Primul este comerciant, al doilea ”funcţionar învechit la Starea Civilă”; Sandu îl socotea pe Frost ”cel mai simpatic evreu”, iar Frost, pe Sandu, ”cel mai de treabă creştin”. O dispută de la câţiva centimetri de pământ, ”mici, dar personali”, îi aduce în situaţia în care Frost devine pentru Sandu ”cel mai ordinar jâdan”, iar Sandu pentru Frost ”cel mai împuţit creştin”. Disputa antrenează şi copiii celor două familii, dar nu şi consoartele, care îşi văd de prietenie peste gardul cu scandal.

În acest volum sunt surprinse o multitudine de planuri şi situaţii, învăluite metaforic în norii ultimei ţigări fumate de Fondane, înainte de execuţia sa de la Auschwitz. În ipostazele de victimă, călău ori simplu figurant apar, alături de oameni obişnuiţi, Benjamin Fondane, Marilyn Monroe, Gheorghe Gheorghiu-Dej, Adolf Eichmann, Emil Cioran, primarul din Cernăuţi, Traian Popovici sau cuplul Billy Wilder & I.A.L. Diamond.

”Istoriile lui Cătălin Mihuleac cuceresc printr-un stil seducător – melanj de rigoare lingvistică şi documentară –, prin tandreţe şi fineţe în redarea şi decriptarea comportamentelor”, apreciază editura care a publicat acest volum.

„Ultima ţigară a lui Fondane” este indisolubil legată de bestsellerul lui Cătălin Mihuleac ”America de peste pogrom”, continuând preocupările autorului de a reda într-o formă artistică Holocaustul românesc. În conştientizarea la nivelul societăţii româneşti, în special în rândul noilor generaţii, a unui capitol tragic al istoriei naţionale şi asumarea acestuia, ”Ultima ţigară a lui Fondane” şi ”America de peste pogrom” scrise de Cătălin Mihuleac joacă exact acest rol.