Dramaturgul Matei Vişniec a participat la deschiderea expoziţiei ”Culorile Bucovinei”, la Paris

Unul dintre cei mai apreciaţi oameni de cultură români peste hotare, dramaturgul rădăuţean Matei Vişniec, a fost prezent, joi seara, la vernisajul expoziţiei de artă contemporană „Colours of Bucovina”, la Institutul Cultural Român din Paris. Printre participanţi au fost secretarul general UNESCO din Andorra, Jean-Michel Armengo, precum şi cei din Republica Moldova, Franţa, Georgia şi Malta, dar şi ministrul român al Educaţiei, Liviu Pop, aflat la Paris la Conferinţa generală UNESCO. În prima zi, publicul venit să admire lucrările celor 41 de artişti din 13 ţări, care au ca temă monumentele UNESCO din Bucovina, a fost unul destul de restrâns, dar până în data de 10 noiembrie francezii şi românii stabiliţi în Franţa au timp să descopere sau să redescopere ”Culorile Bucovinei”.

Din transmisia în direct a evenimentului, realizată de unii dintre participanţi pe paginile lor de socializare, s-a putut remarca faptul că discursurile s-au axat pe frumuseţea mănăstirilor din Bucovina, pe invitaţia de a fi vizitate şi descoperite în toată splendoarea lor şi pe importanţa construirii de punţi între culturi.

De menţionat şi costumele populare din Bucovina - Cernăuţi, purtate la vernisaj de directorul general al Centrului European Cultural şi de Tineret pentru UNESCO "Nicolae Bălcescu", Alexandra Dobre, şi de Nicola Zagura, expert la aceeaşi instituţie.

Tablourile au fost realizate în taberele de pictură din Caravana Siturilor UNESCO „Culorile Bucovinei”

Expoziţia de la Paris este organizată de Centrul European Cultural şi de Tineret pentru UNESCO „Nicolae Bălcescu” din Bucureşti, în parteneriat cu Asociaţia Art&Heritage şi Institutul Cultural Român. Lucrările expuse au fost realizate în taberele de pictură organizate de Nicola Zagura în Bucovina, în cadrul Caravanei Siturilor UNESCO „Culorile Bucovinei”.

Coperta albumului din acest an este realizată de o artistă din Ucraina, Katerina Rudakova, aleasă ca emblemă a expoziţiei ”deoarece întâlneşte două teme fundamentale pentru viaţa Siturilor UNESCO din Bucovina – patrimoniul imobil – biserica-gazdă a picturii îngereşti de factură umană, corabie purtătoare de credinţă, şi patrimoniul imaterial - rugăciunea maicilor, spiritul locului, vibraţia iubirii lor pentru oameni, ce ţine în viaţă culorile frescei de pe pereţii reci şi austeri”, după cum a arătat Nicola Zagura.

Aşa cum spune custodele Bisericii monument UNESCO ”Sfânta Cruce” din Pătrăuţi, preotul Gabriel Herea, în ”Cuvântul înainte” al albumului expoziţiei de la Paris, ”la graniţa dintre Regalităţile Europei şi popoarele tribale ale Asiei, Moldova medievală a fost întemeiată în secolul al XIV-lea şi a reuşit în scurt timp să dezvolte o cultură care înscrie astăzi în lista Patrimoniului Mondial UNESCO un grup de 8 monumente. Fiecare dintre aceste edificii se propune cu personalitatea sa proprie şi aduce până la noi volume arhitectonice împlinite atât în interior, dar şi în exterior, cu picturi murale”. Aceste compoziţii plastice, ”care au făcut carieră în evul mediu”, după cum spune preotul, ”ni se propun acum sub forma unor lucrări de artă modernă, realizate de autori a căror intenţie nu este adulterarea trecutului, ci construirea unui pod cultural între societatea fondatoare a monumentelor studiate şi omul de astăzi”.