Printează articolul
Trimite e-mail
ø fişiere video
Cea de-a XIII-a ediţie a Taberei Meşterilor Populari de la Păltinoasa, organizată în intervalul 8-16 iulie a.c. de meşterul cioplitor Toader Ignătescu, tabără care s-a desfăşurat în Poiana Dacilor de pe malul pârâului Bucovăţ, a avut un colectiv alcătuit din meşterii populari Natalia Cangea, Vitalie Grumeza, Galina Grumeza (Republica Moldova), Dănuţă Stan (Zăiceşti, Botoşani), Niculaie Matei (Iaşi), Adrian Iftime-Iacob (Oglinzi, Neamţ), Cătălin Moldovan (Câmpulung Moldovenesc), Ema Pavăl (Suceava), sculptorul Bolek Maierik (Pleşa) şi pictorii naivi Ioan Măric (Bacău), Calistrat Robu (Iaşi) şi Maria Lupu (Iaşi).
O tabără cu componenţă variabilă, cu creatori, reporteri de teren şi vizitatori entuziaşti
Dar cum tabăra din Poiana Dacilor a avut şi anul trecut o componenţă variabilă, fiind vizitată şi de alţi meşteri şi artişti, echipei din acest an i s-au alăturat pictorii Nicolae Zepciuc (Suceava) şi Simion Iuga (Comăneşti) - care au realizat prin participarea lor joncţiunea cu Tabăra de artă naivă de pe valea pârâului Şoarecu - tânăra Carla Olaru (Suceava), dar şi artistul plastic Radu Bercea (Gura Humorului).
Împreună cu aceştia meşterul cioplitor Toader Ignătescu, iniţiatorul, organizatorul şi coordonatorul taberei, a rânduit ediţia din acest an.
Alături de colectivul de creatori a participat, ca reporter de teren, Raluca Daria Diaconiuc, de la Radio Iaşi, iar pe parcursul desfăşurării tabăra Poiana Dacilor a fost călcată şi de vizitatori entuziaşti, cum au fost învăţătoarele Domnica Ciuhan şi Ancuţa Bârgăuan şi elevele Ionela Denisa Bârgăuan şi Nicoleta Mitrofan, de la Liceul Tehnologic Cajvana.
Tabăra a fost o poveste, atât prin artefactele realizate, cât şi prin fascinantele istorisiri ale participanţilor
Tabăra a fost o poveste, atât prin artefactele realizate - de la ursul în mărime naturală „sculptat” cu drujba dintr-un trunchi de molid, şi ingenioasele „jucării” de grădină (carul cu gâscani înjugaţi şi bicicleta decorativă), la măştile tradiţionale, picturile naive şi centurionul roman cioplit în piatră (care se va alătura capetelor lui Burebista şi Decebal, care au adus faimă Poienii Dacilor), cât şi prin fascinantele istorisiri ale participanţilor.
O poveste-puzzle care i-a avut ca autori pe Ioan Măric („Bădiţa” care a absolvit Universitatea de Arte din Iaşi la vârsta de 70 de ani, dar care are galerie permanentă la Nantes, iar lucrările sale au fost reproduse pe mărcile poştale ale Franţei), pe Bolek Maieric (care-mi spunea că cele mai multe lucruri le descoperă în singurătate şi că dalta lui sparge piatra exact atât cât trebuie dacă reuşeşte să-şi concentreze conştiinţa în vârful ei), pe Niculaie Matei (care mi-a vorbit despre minunatele câmpuri cu negară din Valea Lupului) sau Dănuţă Stan (care poate spune interminabile poveşti vânătoreşti în timp ce confecţionează măşti din blană de oaie, coarne de vită, dinţi de porc şi copite de căprioară).
O poveste cu oameni cu suflet curat, primitori, zâmbitori, veseli şi puşi pe şotii...
O poveste cu oameni cu suflet curat, primitori, zâmbitori, veseli şi puşi pe şotii alături de care uiţi de toate şi te laşi absorbit în tablouri cu câmpuri pline de flori, cu cocoşi pintenaţi care vestesc începutul zilei şi cu personaje cu ochi mari şi senini.
Te şi vezi parcă vizitiul care mână căruţa cu gâscani din Poiana Dacilor (poiană în care, alături de capul de lup, stindardul de luptă al dacilor, sunt arborate drapelele de stat ale României şi Republicii Moldova) sau te cufunzi în gând în pâlcurile tremurătoare cu flori de negară din Valea Lupului.
