Adrian Șeiciuc, un autor care se preocupă de peste 35 de ani cu studiul problematicii ucrainenilor din România, a scos recent de sub tipar un laborios „Dicționar al numelor de familie ucrainene, cu precădere, din Bucovina sudică”.
Dicționarul, aşa cum ne spune Adrian Șeiciuc într-o scurtă notă introductivă, se adresează „celor ce doresc să afle structura, etimologiile şi semnificațiile unor nume de familie de origine ucraineană existente în Bucovina sudică”, indiferent de origine etnică sau pregătire intelectuală, români sau ucraineni.
Dincolo de cele peste 3000 de unități identificate şi individualizate ca făcând parte din inventarul antroponimic autohton ucrainean aflător în Bucovina (sudică), lucrarea are în vedere abrevierile, precum şi unele aspecte legate de deformarea prin transcriere a unor antroponime ucrainene.
Sunt prezentate o serie de aspecte/constatări care vizează nume de familie ucrainene neevoluate, de proveniență veche, antroponime la care se semnalează afereza primei silabe, a vocalei sau a consoanei, sau dispariția unor vocale sau consoane în interiorul termenului antroponimic şi sunt exemplificate nume de familie de factură galițiană şi nume de familie ucrainene cu tentă polonizată sau românească.
Subliniind faptul că numele de familie de orice origine „reprezintă adevărata carte de vizită a oricărei persoane”, autorul lucrării (inginer mecanic de profesie, dar semnatar al mai multor lucrări controversate cu tematică istorică), care-şi aşază demersul sub un citat de Ivan Macarovici Honciar („Să înfăptuieşti - cu tot dezinteresul - ceva trainic şi util pentru propriul popor, să te consacri lui pe deplin, numai atunci vei putea face, când cu tot sufletul şi din toată inima îl vei accepta şi îl vei iubi”), îşi manifestă în „Rezumatul” de la final îngrijorarea (susținută de prezentarea datelor oficiale ale ultimelor recensăminte ale populației României) că, în următorii 20 - 25 de ani, „minoritatea ucraineană din Bucovina sudică are toate şansele să dispară ca etnie”.
Aşa că, scopul mărturisit de autor al acestei lucrări este de a demonstra cel puțin trei aspecte, care - în opinia sa - relevă faptul că elementul ucrainean ar fi autohton în această zonă, că antroponimia ucraineană a Bucovinei sudice îi conferă o specificitate aparte şi că nu a existat „un aşa-zis exod ucrainean din Galiția înspre Bucovina”.
Dicționarul, de cca. 400 de pagini, este editat (ca şi lucrările anterioare ale lui Adrian Șeiciuc) „pe spezele autorului”.