„Plutăritul pe Bistriţa. Incursiuni în istorie” - o lucrare unică, scrisă de un fost plutaş

Între activităţile culturale desfăşurate în acest an şcolar la Liceul ,,Mihail Sadoveanu” Borca, Neamţ, este şi lansarea lucrării ,,Plutăritul pe Bistriţa. Incursiuni în istorie” (ediţia a II-a, revizuită şi adăugită), a profesorului octogenar Constantin Cojocaru-Ţuiac, fiu al comunei Borca şi absolvent al acestui prestigios liceu, promoţia 1957. Este o lucrare unică în literatura de specialitate, a unui om unic, este o monografie completă şi în acelaşi timp complexă, scrisă de un fost plutaş. Lucrarea are două părţi distincte din punct de vedere al surselor de informare.

Prima parte se referă la plutărit ca ocupaţie a locuitorilor de pe aceste meleaguri milenare de la origini şi până în preajma celui de-al Doilea Război Mondial, fiind rodul unor cercetări aprofundate la Biblioteca Naţională a României şi în arhive, autorul fiind absolvent al Facultăţii de Istorie - Filosofie din cadrul Universităţii ”Alexandru Ioan Cuza” din Iaşi. 

Cea de a II-a parte, de după război, cuprinde apogeul plutăritului şi din păcate şi sfârşitul acestei îndeletniciri şi se bazează pe memoria autorului, care în adolescenţă (16-22 ani) a lucrat la plutărit pentru a-şi câştiga pâinea cea de toate zilele şi pentru a-şi ajuta familia (a rămas orfan de tată la vârsta de 4 ani - tatăl său a căzut pe front).

Plutăritul s-a practicat peste tot în lume, din timpuri străvechi, pe mai multe râuri din ţara noastră, dar pe râul Bistriţa Moldavă cel mai bine, deoarece a fost favorizat de factori specifici: debit care să permită plutirea buştenilor, albie stabilă, o anumită pantă, respectiv viteza de deplasare a apei etc. Referindu-se la plutăritul pe Bistriţa, istoricul Ion Bogdan a emis ipoteza că acesta s-a practicat chiar de pe timpul domnitorului Alexandru cel Bun.

Plutăritul dirijat pe Bistriţa s-a practicat pentru transportul lemnului către beneficiari; era cea mai la îndemână cale de transport şi cea mai ieftină, în lipsa altor căi de comunicaţie şi mijloace de transport.

E demn de reţinut că plutaşii de pe Bistriţa, numiţi ”plutaşi de munte”, duceau plutele de la Dorna la Broşteni, de la Broşteni la Piatra Neamţ, iar ”plutaşii de câmpie”, de la Bacău la Galaţi, pe râul Siret.

La această lansare de carte au participat oficialităţi locale, cadre didactice şi elevi de la liceu, ingineri silvici, preoţi, profesori din oraşul Broşteni şi comunele Poiana Teiului, Farcaşa, Borca. Prof. Paula Bondar, de la Liceul Tehnologic Broşteni, a dedicat evenimentului un frumos program artistic.

Valoroasa lucrare n-ar trebui să lipsească din nici o bibliotecă de stat sau particulară.

Prof. Bogdan Scripcaru, ghid de turism Centrul Local de Informare Turistică Fărcaşa - Neamţ