Printează articolul
Trimite e-mail
ø fişiere video
Best-sellerul „America de peste pogrom”, autor Cătălin Mihuleac, trece graniţele ţării nu doar în bagajele românilor stabiliţi în străinătate, ci ”europenizat”, deocamdată în spaţiul cultural de limbă germană. Una dintre cele mai prestigioase edituri din Europa, Zsolnay Verlag, din Viena, a achiziţionat copy-rightul romanului, îl va traduce în limba germană şi îl va lansa pe piaţă în primăvara anului viitor.
Este remarcabil acest succes al cărţii apărute în anul 2014 la editura Polirom-Cartea Românească deoarece, cu mici excepţii, romanul a fost tratat cu răceală sau cu indiferenţă de critica de specialitate din ţară. A fost, în schimb, extrem de bine primit de public, croindu-şi singur drumul către cititori. Fără premii, fără promovare şi susţinere din partea institutelor culturale româneşti, „America de peste pogrom” a captat totuşi interesul unei edituri de talia Zsolnay Verlag şi va ajunge, în limba germană, în librăriile din Austria, Germania şi Elveţia.
”Cartea are drumul ei. Eu sunt ca o mamă pe care fiica o cheamă la bal, să vină să o vadă”, ne-a răspuns Cătălin Mihuleac, întrebat despre succesul cărţii la o editură fondată în 1924, care până în 1938 a tradus în limba germană cărţile a patru laureaţi ai premiului Nobel pentru literatură - John Galsworthy, Sinclair Lewis, Roger Martin du Gard şi Pearl S. Buck - şi care i-a publicat pe Heinrich Mann, Franz Werfel sau H. G. Wells.
Cătălin Mihuleac ne-a mai spus că a primit până acum şi două oferte de ecranizare a cărţii, dar le-a refuzat pentru că nu erau pe măsura potenţialului pe care îl are romanul.
”O carte atât de viu construită încât mi se părea că şi eu sunt prinsă în ea”
Despre „America de peste pogrom”, Radu Paraschivescu a spus, în emisiunea ”Dă-te la o carte”, din 29 noiembrie 2014, că ”este o carte pe care ai vrea să o prelungeşti de la sine, ai vrea să ai puterea să mai adaugi pagini şi capitole, atât de bine-i asamblată, atât de meşteşugit e scrisă şi atât de mult te absoarbe. Este o carte care vorbeşte încă o dată, cu un talent formidabil (Cătălin Mihuleac mi se pare unul din povestitorii, chiar povestaşii cei mai înzestraţi din literatura română), o carte care vorbeşte despre acceptare şi toleranţă, despre vinovăţie, despre trecut, despre felul în care te poţi armoniza cu tine însuţi intrând în ordinea bună a lumii”.
Romanul este recomandat pentru lectură şi de profesorul Daniel Şandru, în nr. 765 al Observatorului cultural: ”Crescând pe două planuri, microistoria unei supravieţuitoare a Pogromului din 29 iunie 1941 aduce la scenă deschisă, de astă dată cu mijloacele literaturii, ale unei literaturi de cea mai înaltă calitate, istoria unui eveniment care ne priveşte, pe care trebuie să-l aprofundam spre a-i identifica resorturile şi pentru a-l asuma cu maximă sinceritate. Şi poate că, tocmai în acest sens, substratul emoţional identificabil în intensitatea scriiturii lui Cătălin Mihuleac este în măsură să ne pună în mişcare rotiţele conştiinţei, individuale şi colective deopotrivă”.
O supravieţuitoare a deportării evreilor bucovineni în Transnistria, Mirjam Bercovici, nota în numărul din februarie 2015 al revistei Baabel, că ”America de peste pogrom” este, de fapt, nu o poveste, ”ci o tristă realitate care arată că oricând o populaţie relativ paşnică, vecini lângă care ai copilărit, oameni pe care i-ai iubit şi ai crezut că-i cunoşti, pot deveni aproape instantaneu cei care te batjocoresc, te rănesc, te violează şi te omoară, încredinţaţi fiind că o fac pentru o cauză dreaptă”. Ea mai spune că este ”o carte atât de viu construită încât mi se părea că şi eu sunt prinsă în ea şi trăiesc şi mor odată cu eroii, fiecare dintre ei, mort sau viu, fiind de fapt un erou în felul lui”.
Un roman care ”se poate citi într-o răsuflare şi fără a-l lăsa din mână”
Jurnalistul elveţian Markus Bauer a scris, în Neue Zurcher Zeitung din 8 iulie 2016, că scriitorul ieşean Cătălin Mihuleac ”răscoleşte prin romanul său despre pogrom [America de peste pogrom] sufletele oamenilor. (…) Cu acest roman, apărut la editura Polirom, autorul a scos pe tărâm literar evenimentele îngrozitoare săvârşite de armata română cu ajutor german, sub ochii autorităţilor. Această rezonanţă puternică actuală arată că generaţia mai tânără din România a început să se preocupe de trecutul antisemit al ţării”.
Acest roman al lui Cătălin Mihuleac ”se poate citi într-o noapte, se poate citi într-un zbor de avion, se poate citi într-o răsuflare şi fără a-l lăsa din mână. (...) Deci o carte bine scrisă, uşor de citit, presărată de umor, sex şi cu culori vii de telenovelă. Da, <America de peste pogrom> este toate acestea şi este în acelaşi timp şi prima şi cea mai cutremurătoare carte din literatura română care abordează fără nici o eschivare ziua poate cea mai ruşinoasă din istoria naţională – pogromul de la Iaşi din 29 iunie 1941. (...) Radu Paraschivescu a afirmat că <America de peste pogrom> s-ar putea să fie cea mai bună carte a anului 2014. Cred că este foarte posibil să aibă dreptate”, a scris editorul Dan Romaşcanu, în decembrie 2014, pe filme-carti.ro.
”America de peste pogrom” este o poveste care se citeşte pe nerăsuflate, povestea unei familii de evrei americani din anii 2000, specializată în comerţul cu mărfuri second-hand, ale cărei rădăcini se intersectează cu cumplitul pogrom de la Iaşi, din 29 iunie 1941, în care au fost masacraţi circa 15.000 de evrei. În construirea romanului, Mihuleac s-a bazat pe documente istorice şi pe mărturii de arhivă secretă din epocă, aducând în lumină imagini mai puţin cunoscute despre viaţa social-politică a Iaşiului din acea perioadă.
Cătălin Mihuleac va fi prezent la Biblioteca Centrală Universitară din Iaşi, la dialogul organizat de ASJ Iaşi de Ziua Internaţională a Comemorării Victimelor Holocaustului, pe 27 ianuarie a.c.. Cu această ocazie va vorbi şi despre cel mai recent roman al său, „Ultima ţigară a lui Fondane”, scrieri indisolubil legate de ”America de peste pogrom”.
