Artista plastică suceveană Ana-Maria Ovadiuc (AMO) şi-a lansat pe 17 noiembrie, la Muzeul de Istorie din municipiul Suceava, cartea ilustrată pentru copii cu titlul „Trei pisici şi un ghem pătrat”. Evenimentul, care a cuprins şi vernisajul expoziţiei de acuarelă care prezintă ilustraţiile realizate pentru această carte, s-a desfăşurat într-o atmosferă caldă, prietenoasă, în care s-au aflat mulţi copii, pentru că lor li se adresează cartea, dar şi oameni mari cu suflet de copii. Aceasta a fost dorinţa autoarei şi ilustratoarei de carte Ana-Maria Ovadiuc, să-i aducă pe copii la muzeu, „să ne cunoaştem, să ne împrietenim, să fim împreună şi să ne bucurăm unii de alţii”. I-au fost alături la vernisaj părinţii, soţul, fiica, prietenii apropiaţi, oameni care o iubesc şi îi preţuiesc munca şi talentul.
„V-am invitat la o expoziţie dedicată copiilor, dar şi celor mari care se simt copii”, a spus artistul plastic la începutul vernisajului, continuând să le dezvăluie micilor cititori câte ceva din cartea „Trei pisici şi un ghem pătrat”. Prietena artistei, Cristina Iacob, de la Muzeul de Istorie, gazda evenimentului, a citit din carte povestea „Motănelul ghiocel”, lăsându-i pe copii să descopere singuri mai departe „aventurile celor trei pisici, ale bunicuţei Sabina şi ale ghemului pătrat”. Înconjurată de zeci de copii şi părinţi, la final, autoarea a dat autografe şi a răspuns întrebărilor adresate de micii cititori.
Limbaj simplu, pe înţelesul copiilor, sincer şi jovial, cu o doză fină de umor
Ana-Maria Ovadiuc a mai publicat cărţi pentru copii, pentru care a făcut şi ilustraţiile: „Hamacul” (Iaşi, 2009 – ilustraţie în acuarelă; Iaşi, 2013 – ilustraţie digitală) şi „Povestea din Golful Albastru” (Suceava, 2015). După cum a povestit autoarea, „cartea este dedicată bunei şi nepreţuitei sale prietene şi colaboratoare conf. univ. dr. Sabina Fînaru. De altfel, însuşi personajul central al povestirii, care dă titlul primei secvenţe evenimenţiale, este numită Sabina, întruchipare a bunătăţii, a blândeţii, a generozităţii, a bucuriei de a iubi şi de a dărui, cea care crede că <în fiecare animal e un suflet de copil rătăcit, adus de pe tărâmul celor fără de chip> şi <întruchipat într-un nou trup>”.
Conf. univ. dr. Claudia Costin a spus că evenimenţialul este plasat într-un spaţiu aproape de poveste – pe strada „cea mai scurtă” dintr-un oraş dintre şi de pe dealuri, într-o „casă mică cu acoperiş roşu” (cea mai mică şi cea mai veche casă din oraş), pe al cărei gard scria numărul unu, dar şi în grădina minunată a acesteia, cu flori „de Bună Dimineaţa”, în care bunica Sabina, într-o zi de vară în care, în mod ciudat, ninsese, aruncă flori albastre - ca într-un ritual magic – şi răsare soarele. Celelalte personaje care gravitează în jurul actantului sunt, nu întâmplător, fiinţe necuvântătoare (trei pisici, o broscuţă, o libelulă), pentru că acestea sunt, de fapt, personajele preferate ale autoarei. Cartea este scrisă într-un limbaj simplu, pe înţelesul copiilor, sincer şi jovial, cu o doză fină de umor.
„Cele trei pisici (una mov, alta cenuşie şi a treia albă), numite Tobo (bătea cu lăbuţele în pernuţă asemenea unui toboşar), Mâţart (îi plăcea muzica lui Mozart) şi Ghiocel (avea blana albă ca zăpada), încercând să <recupereze> ghemul pătrat Poc care îşi schimba culoarea când sărea, şi alături de ele o broscuţă şi Flu-libelulă (<mic, <<cu solzii ca de balaur>>, diamant din lacrimă, născut în dimineaţă, sub o frunză de iederă>) augmentează dorinţa de joacă şi necesitatea jocului ca dimensionare sau redimensionare a fiinţei şi fiinţării. De altfel, acesta credem că este mesajul povestirii <Trei pisici şi un ghem pătrat>”, este de părere conf. univ. dr. Claudia Costin.