Pictorii din „Poiana Dacilor”

„Poiana Dacilor” de la Păltinoasa, în care, cu numai câteva zile în urmă, se auzeau huruitul drujbelor şi loviturile de ciocan care „înfloreau” creştetul dălţilor ce muşcau în piatră sau în lemn de stejar, s-a cufundat în linişte, deşi numărul celor găzduiţi de Casa Ignătescu, de pe malul pârâului Bucovăţ, a crescut.

Au plecat meşterii şi au venit pictorii...

Au plecat meşterii (care au participat la cea de-a XII-a ediţie a Taberei Meşterilor Populari), iar odată cu ei a încetat zgomotul inerent practicării meşteşugului lor, şi au venit pictorii (invitaţi la cea de-a IV-a ediţie a Taberei Naţionale de Artă Plastică), care creează în linişte. Participanţii ediţiei din acest an, care au călcat pragul familiei Toader şi Angela Ignătescu, sunt artiştii plastici Ioana Călinescu, Maria Monica Goşoiu, Nermin Hogea, Ina Iordan (Constanţa), Niculae Găgeanu (Mangalia), Ioan Măric (Bacău), Petre Antonescu (Bucureşti), Maria Lupu (Iaşi), Camelia Constantin Ciobanu (Reşiţa), Dori Susan (Sebeş), George Leteanu (Vaslui).

Dar cum „Poiana Dacilor” (străjuită de chipurile regilor Burebista şi Decebal dăltuite în piatră de sculptorul bucovinean Bolek Maierik şi marcată central de stindardul de luptă al dacilor, capul de lup sculptat în lemn de basarabeanul Ştefan Ciumaşu) a devenit o atracţie irezistibilă, acestora li s-au alăturat, pasager, şi alţi artişti care au venit să respire aerul ozonat de pe malul pârâului Bucovăţ, precum sucevenii Carla Olaru şi Leonard Adrian Melisch. Şi pentru ca liniştea din poiană să nu fie deplină, sculptorul cu origini poloneze din Pleşa, Bolek Maierik, a revenit ca să finalizeze una din lucrările sale.

Doi artişti naivi: „Bădiţa” şi povestitoarea

Dintre invitaţii acestei ediţii, unul singur se află pentru prima oară la Păltinoasa. Este vorba de pictorul băcăuan Ioan Măric, „unul dintre cei mai complecşi şi mai interesanţi artişti naivi din România”, aşa cum îl apreciază criticul de artă Valentin Ciucă. „Bădiţa”, cum îi spun toţi cei cu care interferează, a venit cu toată energia vârstei sale septuagenare (energie cu care-şi pregăteşte şi lucrarea de licenţă cu care îşi va încheia studiile universitare la Iaşi) realizând, în câteva zile, vreo zece lucrări, toate, aşa cum spune el, inspirate de locurile prin care trece. Şi pentru că a fost şi la Rădăuţi, la Fălticeni, la Suceava şi la Neamţ... a găsit subiecte pentru pânzele sale. Ce-i place la Păltinoasa? „Colectivul, atmosfera şi gazdele!”

Din aceeaşi breaslă a pictorilor naivi face parte şi Maria Lupu, participantă şi la alte ediţii ale taberei de la Păltinoasa. Maria Lupu spune mereu poveşti, pe care le pictează într-o manieră umoristică. Ştiind eu ceva de la tabăra de anul trecut, o întreb cum decurge prietenia cu Toader Ignătescu. „Cu Toader m-am învăţat ca sacul cu peticul”, spune ea. În luna august va mai merge într-o tabără de creaţie, o tabără cu copii care se va desfăşura la Oglinzi, judeţul Neamţ.

Artistele plastice Ioana Călinescu şi Maria Monica Goşoiu

Cunoştinţele mele mai vechi, artistele plastice constănţene Ioana Călinescu şi Maria Monica Goşoiu, vin mereu cu noutăţi din activitatea lor. Ioana, care lucrează cu vopsele acrylice pe pânză, mărturiseşte că nu are un singur stil şi îi place să se joace cu culorile. A avut recent două expoziţii personale, una la Constanţa, cu colaje, şi cealaltă la Mangalia, unde s-a prezentat cu o retrospectivă. A expus în Maroc şi, în cea de-a doua decadă a lunii august, va expune din nou alături de artişti din mai multe ţări. Dar ceea ce trebuie să consemnez este că, în aceste zile, expune împreună cu Toader Ignătescu la Casa  de Cultură din Gura Humorului. Cele 24 de lucrări ale sale sunt inspirate de „lighioanele” cioplite din cioate şi rădăcini de sculptorul bucovinean.

Monica Goşoiu lucra la o pânză care avea ca subiect moara din Mănăstirea Humorului care se află în Muzeul Satului Bucovinean. A expus anul acesta la Şabla, în Bulgaria, şi are lucrări în mai multe expoziţii din ţară. A fost într-o tabără internaţională în Munţii Apuseni şi va participa în luna septembrie la o altă tabără, la Craiova.

Nermin şi Ina, de la Constanţa la Păltinoasa

Alte două artiste din Constanţa sunt Nermin Hogea şi Ina Iordan. Nermin, care are dublă cetăţenie, română şi turcă, spune că este bucuroasă că a reuşit să vină din nou la Păltinoasa, după ce a fost nevoită să-şi anuleze o expoziţie în Italia şi participările la un festival în Turcia şi la o tabără, la Sebeş. Mai are de onorat şi o invitaţie cu o expoziţie personală de pictură în Spania. La Păltinoasa şi-a propus să realizeze şi câteva lucrări în manieră naivă.

Pe Ina Iordan am surprins-o lucrând la o acuarelă având ca subiect „Poiana Dacilor”. Mai avea câteva lucrări tot cu scene din poiană. Este prima tabără la care participă anul acesta, dar a avut mai multe expoziţii la Mangalia şi la Constanţa. Unul din lucrurile pe care ţine să-l sublinieze este că a devenit membră a Asociaţiei Artiştilor Dobrogeni, care s-a înfiinţat anul acesta şi reuneşte deja circa 20 de pictori, scriitori şi muzicieni. La toamnă va participa şi ea la Tabăra Internaţională de la Craiova.

Portretul lui Toader şi tehnica acuarelei grafice tiffany

Pictorii Petre Antonescu şi Niculaie Găgeanu sunt de nedespărţit. S-au retras din „Poiana Dacilor” în vecini, la casa familiei Gheorghe şi Gabriela Cojocaru. Au găsit un vin bun acolo şi s-au instalat la lucru. Petre Antonescu a executat în ulei portretul lui Toader Ignătescu, dar şi un chip de dac care se va adăuga lucrărilor tematice menite să impună toponimul care rezonează şi punctează din această vară traseele turistice care se intersectează la Păltinoasa.

Niculae Găgeanu, care face parte şi el din Asociaţia Artiştilor Dobrogeni, lucrează într-o manieră în care combină tehnica picturală cu grafica (acuarelă cu trasări liniare cu tuş). A avut expoziţii la Kavarna şi la Sabla, în Bulgaria, şi a trăit bucuria de a fi unul dintre cei 100 de pictori contemporani din albumul realizat de Institutul Cultural Român, care s-a lansat la Cercul Militar din Mangalia, unde a avut şi o expoziţie personală. Proiectul său de anvergură are ca temă „Mangalia veche” şi vizează realizarea a circa 100 de lucrări, din care a făcut deja 50 în tehnica acuarelei grafice tiffany, după fotografii de arhivă.

În „Poiana Dacilor” s-a lăsat seara

Maestrul George Leteanu, ca şi în anii anteriori, nu stă locului. Îşi încarcă automobilul personal cu tot echipamentul pentru pictura în plein air (şevaletul, pensoanele, culorile, umbrela de soare, scăunelul pliant...) şi purcede în căutarea locului care să-i ofere subiectul pe care să-l imortalizeze pe pânză. Când revine în tabără şi-a găsit un loc în care să nu fie deranjat      : acoperişul grătarului, pe care se urcă cu o scară cu tot calabalâcul de pictor.

Camelia Constantin Ciobanu pictează cu multă migală icoane încărcate cu detalii. Are o firmă cu care realizează activităţi artistice pentru copii, cu care face colaje şi icoane pe sticlă.

Dori Susan, din Sebeş, (care nu a mai venit cu fiica sa Isabelle, care a devenit studentă la Cluj) are activităţi permanente în cadrul Asociaţiei „ArtTrad”, prin care iniţiază şi dezvoltă proiecte creative. Spune că i-a fost dor de tabăra de la Păltinoasa, un loc încărcat cu energie pozitivă, care stârneşte pofta de viaţă. Vrea să-l invite pe Toader Ignătescu la un salon de toamnă la care să participe cu măşti cioplite.

Mai discreţi, Carla Olaru şi Leonard Adrian Melisch lucrau în poziţii retrase.

De undeva de pe margine, Bolek Maierik priveşte zâmbind. El şi cu Toader Ignătescu vor sparge cu dălţile şi ciocanele lor liniştea locului.

În „Poiana Dacilor” s-a lăsat seara.