Prof. dr. Daniel Hrenciuc, care, cu numai câteva luni în urmă, lansa în tandem volumele „Vizitele regilor României în a Doua Republică Poloneză (1923 -1937) şi „Polonezii din România (1918 - 1980) de la regat la republica socialistă”, a scos de sub tipar, la Editura Mega din Cluj-Napoca, o nouă carte în care, cu obiectivitatea istoricului, se apleacă asupra unui subiect semnificativ şi complex: „Francmasoneria în România”.
O lucrare consacrată istoriei Francmasoneriei din România într-un context european
Subiectul, care, aşa cum accentuează autorul „a preocupat şi atras dintotdeauna specialiştii şi publicul profan”, l-a captivat pe istoricul cercetător de arhive, care, spre deosebire de alţi autori, unii dintre ei din interiorul Francmasoneriei, alţii de pe poziţia contestatarilor declaraţi, au tratat problema printr-o lentilă deformatoare, focalizând hiperpozitiv, hipnotic, sau, dimpotrivă, anatemizând rostul şi rolul Francmasoneriei.
„Interesul specialiştilor şi al publicului larg pentru Francmasonerie - scrie Daniel Hrenciuc în textul introductiv al cărţii sale - a crescut exponenţial în ultimii ani, motiv pentru care am decis să cercetez, să aprofundez şi să public o lucrare consacrată istoriei Francmasoneriei din România într-un context european”.
Lucrarea istoricului rădăuţean se bazează pe serioase surse documentare
Structurată în zece capitole („Evoluţia istorică a Francmasoneriei universale. Unele consideraţii”, „Personalităţi rosacruciene”, „Francmasoneria română”, „Francmasoneria şi Marea Unire din 1918”, „Francmasoneria română în perioada interbelică”, „Regimul carlist şi intrarea în adormire a Francmasoneriei Române”, „Francmasoneria în timpul celui de-al Doilea Război Mondial”, „Francmasoneria şi instaurarea regimului totalitar comunist”, „Personalităţi ale Francmasoneriei din România” şi „Biserica şi Francmasoneria”), cărora li se adaugă „Concluzii” şi „Anexe” (documente fotocopiate, diverse extrase din fondurile documentare cercetate, tabele cu membrii lojilor masonice...) lucrarea istoricului rădăuţean se bazează pe serioase surse documentare care „reflectă cu maximă fidelitate evoluţia, structura şi diversitatea preocupărilor Francmasoneriei române”.
Inedite şi interesante informaţii în subcapitolul „Francmasoneria în Bucovina”
Inedite şi interesante sunt informaţiile din subcapitolul „Francmasoneria în Bucovina”, în care sunt conturate efigiile unor francmasoni din această provincie în care lojile au avut o obedienţă austriacă (de la cernăuţeanul Zamfir C. Arbore şi iluministul Vasile Balş, la scriitorul Samson Bodnărescu, filosoful şi avocatul Iosif Brucăr – născut la Bosanci, sau farmacistul sucevean Abraham Guttman...).
O lucrare prin care Daniel Hrenciuc aduce o contribuţie importantă la developarea imaginii Francmasoneriei române, o temă de cercetare pe care o aprofundează acum într-o altă carte, care vizează controversata relaţie dintre Francmasonerie şi Securitate.