Ion Caramitru şi clarinetistul Aurelian-Octav Popa, recital de excepţie la Festivalul Ouălor Încondeiate de la Ciocăneşti

Eveniment cultural de excepţie oferit sâmbătă, 16 aprilie, în prima zi a Festivalului Naţional al Ouălor Încondeiate de la Ciocăneşti (desemnat „Sat Cultural al României” în anul 2014), de actorul Ion Caramitru şi clarinetistul Aurelian-Octav Popa. Casa de Cultură „Florin Gheucă” a fost neîncăpătoare pentru numărul mare de oameni: localnici, turişti, artişti populari, care au ales să urmărească spectacolul „Dor de Eminescu”. Clarinetistul Aurelian-Octav Popa a fost cel care a încântat primul publicul cu interpretarea sa unică, intrând în sală pe o uşă laterală, apoi urcând pe scenă, fiind urmat de marele actor Ion Caramitru. Sunetul inconfundabil al muzicii  interpretate la clarinet de Aurelian-Octav Popa, îmbinat într-o armonie perfectă cu cuvântul rostit de Ion Caramitru, pe baza unor selecțiuni din manuscrisele de poezie, proză și filosofie ale lui Mihai Eminescu, au făcut ca recitalul să fie unul deosebit, un dialog inedit între două arte. Artiştii s-au bucurat de aprecierile publicului cu care dialogaseră şi înainte de recital, când au vizitat Târgul de Ouă Încondeiate din cadrul festivalului.

Peste 200 de artişti populari, încondeietori, la Ciocăneşti

Prezenţa celor două personalităţi culturale, actorul Ion Caramitru şi clarinetistul Aurelian-Octav Popa, la Festivalului Naţional al Ouălor Încondeiate de la Ciocăneşti aduce un plus de valoare evenimentului, care, an de an, se îmbogăţeşte şi devine din ce în ce mai apreciat şi cunoscut pe plan internaţional. Directoarea Muzeului Naţional al Ouălor Încondeiate de la Ciocăneşti, Marilena Niculiţă, ne-a spus că, în acest an, la cea de-a XIII-a ediţie a Festivalului Naţional al Ouălor Încondeiate de la Ciocăneşti au participat peste 200 de artişti populari, încondeietori, din România (din judeţele Suceava, Botoşani, Neamţ, Brăila, Olt, Cluj), dar şi din Ucraina şi Bulgaria.

„Încă de la ediţia a IX-a a festivalului am invitat şi încondeietori din alte judeţe, dar şi din alte ţări. Punem mult suflet în organizarea acestui festival, pentru că vrem să ridicăm ştacheta cu fiecare ediţie. Responsabilitatea organizatorilor este cu atât mai mare cu cât comuna Ciocăneşti a fost desemnată <Sat Cultural al României> în anul 2014, iar în 2016 s-a clasat pe poziţia a treia, ceea ce înseamnă că turiştii au mari aşteptări când ajung aici, să ne viziteze comuna, şi noi vrem să fim la înălţimea aşteptărilor lor”, ne-a spus Marilena Niculiţă.

Ca o noutate, la ediţia din acest an a Festivalului Naţional al Ouălor Încondeiate de la Ciocăneşti a fost organizată prima ediţie a unui concurs de încondeiat ouă destinat elevilor de liceu şi şcoli profesionale. Din ce am aflat de la Marilena Niculiţă, participanţii au încondeiat un ou în faţa juriului, pe tema aleasă de juriu: „Simbolul crucii”. În paralel cu acest concurs, sâmbătă, la Şcoala Gimnazială Ciocăneşti s-a desfăşurat cea de-a IV-a ediţie a Concursului „Tradiţie - Valoare sacră”, destinat elevilor din clasele gimnaziale. Directoarea Muzeului Naţional al Ouălor Încondeiate de la Ciocăneşti a precizat că trei elevi care au fost apreciaţi în mod deosebit la concursurile de încondeiat ouă desfăşurate la Ciocăneşti vor beneficia de o excursie gratuită la Parlamentul European de la Bruxelles.

Artişti din Moldoviţa, invitaţi la festivalul de la Ciocăneşti

Invitat special în cadrul Festivalului Naţional al Ouălor Încondeiate de la Ciocăneşti, artista Lucia Condrea de la Moldoviţa, membră a Uniunii Artiştilor Plastici din România, a prezentat într-o miniexpoziţie „creaţiile în arta Condrea” (marcă înregistrată la OSIM). Lucia Condrea foloseşte în realizarea „bijuteriilor ovoidale” 11 modalităţi de lucru. Prima tehnică este cea tradiţională, a batik-ului, de la care a pornit şi pe care a perfecţionat-o în timp, iar celelalte zece modalităţi de lucru, după cum susţine artista, îi aparţin în totalitate. Artista ne-a spus şi de această dată că „trăirea pentru frumos este crezul meu în viaţă. Prin lucrările mele am încercat o nouă conotaţie în artă, o percepţie originală, o valoare împotriva kitschului”.

La Ciocăneşti au fost prezenţi şi elevii Ansamblului artistic ,,Plai de dor”, care au reprezentat Liceul Tehnologic ,,Vasile Cocea” din Moldoviţa. Soliştii ansamblului (Matei Tcaciuc, Miruna Drelciuc, Alexandra Bursuc şi Sergiu Bodnar), coordonaţi de profesoara Alina Popa, au interpretat o suită de cântece religioase, în prima parte a zilei de sâmbătă, după deschiderea festivalului de la Ciocăneşti.

La secţiunea de încondeiat ouă din concursul destinat elevilor de liceu şi şcoli profesionale s-au înscris trei elevi din Moldoviţa: Loredana Mnesciuc (care a obţinut premiul II), elevă în clasa a XI-a, Raluca Poliec (menţiune), elevă în clasa a XI-a, şi Marian Hîj (menţiune), elev în clasa a X-a. Ei au fost coordonaţi de prof. Laura Șutu şi prof. Marcela Popescu. La această competiţie s-au remarcat şi eleve din Ciocăneşti (Laura Niculiţă – Locul I şi Lucia Niculiţă – menţiune), dar şi din celelalte judeţe participante: Botoşani, Brăila, Neamţ.

„Spaţialitate şi volumetrie în arhitectura tradiţională bucovineană”

Un eveniment cu totul aparte desfăşurat sâmbătă, în prima zi a festivalului de la Ciocăneşti, a fost vernisajul expoziţiei de pictură „Spaţialitate şi volumetrie în arhitectura tradiţională bucovineană”, realizată de artistul plastic Radu Bercea. Muzeograful Mihai Camilar ne-a spus că cele câteva zeci de tablouri expuse în una din sălile Casei de Cultură „Florin Gheucă” din Ciocăneşti reprezintă biserici şi mănăstiri vechi din Bucovina (Mănăstirea Dragomirna – 1602, Mănăstirea Putna – 1466, Biserica de lemn Pârteştii de Sus – 1779, Mănăstirea Moldoviţa – 1410 etc.), dar şi case vechi din Bucovina, case din Ciocăneşti, cu modele tradiţionale specifice zonei.

„Știu că lucrările care reprezintă în mare detaliu casele din Ciocăneşti vor fi donate comunei, deci rămân aici. Radu Bercea are peste 200 de expoziţii personale, are lucrări în Letonia, Brazilia, Polonia, Rusia, Ucraina etc. Dincolo de geniul său, de faptul că expune lucrări de pictură, grafică sau artă decorativă, Radu Bercea este un artist foarte generos şi foarte modest. Prezenţa lui Radu Bercea la Festivalul Naţional al Ouălor Încondeiate de la Ciocăneşti creşte valoarea acestei manifestări”, a completat Mihai Camilar.

Diplome pentru păstrarea motivelor tradiţionale ciocăneştene

Festivalul Naţional al Ouălor Încondeiate de la Ciocăneşti, ediţia a XIII-a, organizat de Consiliul Judeţean Suceava, Centrul Cultural Bucovina, Primăria şi Consiliul Local Ciocăneşti, în zilele de 16-17 aprilie, în cadrul programului „Paştele în Bucovina”, a mai cuprins, sâmbătă, pe platoul de festivităţi din localitate, expoziţia-concurs „Coşul pascal”, precedată de o slujbă de sfinţire. După oficierea slujbei de un sobor de preoţi, primarul Radu Ciocan a acordat câteva diplome pentru păstrarea motivelor tradiţionale ciocăneştene unor familii care şi-au decorat casele cu motive tradiţionale. „Este vorba de case noi şi vrem să îi felicităm şi să le acordăm o diplomă celor că şi-au decorat casele cu motive tradiţionale, tocmai pentru a stimula această tradiţie la noi în comună”, a spus primarul Ciocan.

Meşterul popular Silvia Şcheul, membru al Academiei Artelor Tradiţionale din România

Un alt invitat de onoare al festivalului a fost prof. dr. Corneliu Bucur, preşedintele Academiei Artelor Tradiţionale din România, care reprezintă forul naţional al celor mai valoroşi şi reputaţi meşteri populari din România, „adevărate tezaure umane vii”. Profesorul Corneliu Bucur a anunţat în faţa localnicilor şi a turiştilor aflaţi la Ciocăneşti primirea oficială în Academia Artelor Tradiţionale a meşterului popular Silvia Şcheul, pentru păstrarea motivelor tradiţionale ciocăneştene. Corneliu Bucur a mai amintit că unul dintre cei mai vechi încondeietori ai comunei Ciocăneşti a fost Dumitru Giosan, „spirit luminat..., de la el a pornit decorarea ouălor, motiv pentru care îl vom face membru post-mortem al Academiei Artelor Tradiţionale din România. Să reţinem că cea mai mare valoare a poporului român este cultura şi arta tradiţională”.

Ouăle de Ciocăneşti se disting de restul prin culoarea predominantă, negrul reprezentând eternitatea. Meşterul popular Silvia Şcheul, emoţionată la primirea diplomei ce atestă calitatea sa de membru al Academiei Artelor Tradiţionale din România, a spus: „Vă mulţumesc pentru că am ajuns la aşa mare rang”, ea fiind o sursă de inspiraţie pentru meşterii populari mai tineri din comună şi nu numai.

Spectacole

Tot în aer liber, pe scena în formă de „coş”, tânăra interpretă cu voce deosebită Ştefania Iacob a susţinut un recital de muzică folk, intitulat „Ochii albaştri ai lui Dumnezeu”. Seara de sâmbătăs-a încheiat cu un concert de muzică de cameră („Muzicamerfest - compromisuri muzicale”) şi un recital cu arii din opere celebre, susţinut de tenorul sucevean Sorin Ursan Delaclit. Duminică, 17 aprilie, începând cu ora 8.00, la bisericile din comună a fost oficiată Sfânta Liturghie, iar între orele 11.00-17.00, la Casa de Cultură „Florin Gheucă” a continuat Târgul de Ouă Încondeiate.

La ora 14.00, David şi Miruna Ţăran şi Ana Maria Chiloti au interpretat cântece religioase, după care publicul a putut să urmărească concertul susţinut de artista Maria Dragomiroiu. În cele două zile de festival naţional la Ciocăneşti au fost prezenţi oameni politici, parlamentari, primari, lideri judeţeni din administraţie.