„Elemente răsăritene în ţinuturile extracarpatice (secolele VI-X)”, la Editura Muzeului Bucovinei

Dacă zilele trecute semnalam apariţia la Editura „Karl A. Romstorfer” a volumului „Epoca Bronzului în Podişul Sucevei”, al arheologului dr. Bogdan Petru Niculică, iată că aceeaşi editură a Muzeului Bucovinei a scos de sub tipar o lucrare din acelaşi domeniu al cercetării vestigiilor arheologice, cu titlul „Elemente răsăritene în ţinuturile extracarpatice (secolele VI-X)”, care poartă semnătura dr. Monica Dejan.

Lucrarea reproduce teza de doctorat susţinută de Monica Dejan la Facultatea de Istorie a Universităţi „Al.I. Cuza” din Iaşi

Lucrarea (peste 400 de pagini), finanţată de Consiliul Judeţean Suceava prin Muzeul Bucovinei, care reproduce teza de doctorat susţinută de Monica Dejan în anul 2006 la Facultatea de Istorie a Universităţii „Alexandru Ioan Cuza” din Iaşi, este structurată în VII capitole,cărora li se adaugă un rezumat în limba engleză, o bogată bibliografie şi o secţiune cu ilustraţii, care prezintă - pe circa 50 de pagini - un material de susţinere alcătuit din planşe, hărţi, tezaure, restaurări de piese ceramice, figurine antropomorfe, inventare de morminte, precum şi diverse obiecte (monede, podoabe) şi reconstituiri de piese vestimentare şi elemente de harnaşament.

Cele VII capitole vizează „Istoricul cercetărilor”, „Migraţiile din sec. VI-VII şi impactul lor asupra teritoriului carpato-dunărean”, „Societatea extracarpatică şi migraţia slavilor (sec. VI-VII)”, „Societatea extracarpatică la cumpăna dintre milenii (sec. VIII-X)”, „Stepa euro-asiatică şi nordul Dunării. Legături politice şi economice (sec. VI-X)”, „Concluzii”, „Repertoriul descoperirilor”.

„Influenţele venite din Răsărit (...) nu au avut decât o importanţă periferică în viaţa comunităţilor locale”

Lucrarea, aşa cum aflăm din textul introductiv, „îşi propune să cerceteze un fenomen mai puţin remarcat din istoria comunităţilor locale începând cu sfârşitul sec. VI şi până la începutul celui de-al doilea mileniu d.Hr.”.

Este vorba, aşa cum se menţionează în continuare, de faptul că „lumea rurală de la nordul Dunării”, obligată să se adapteze şi „să dezvolte o economie în care cele mai multe dintre bunuri erau produse în cadrul comunităţii”, se deschide „către stepă, către Asia, către lumea regală”, după cum afirma N. Iorga.

În capitolul cu „Concluzii”, autoarea lucrării accentuează faptul că „influenţele venite din Răsărit, fie prin intermediul slavilor, fie prin intermediul nomazilor, nu au avut decât o importanţă periferică în viaţa comunităţilor locale, dar însemnătatea lor este reală, dovedind modul în care, chiar şi în acea epocă, comunităţile cu obiceiuri şi ocupaţii diverse ştiau să beneficieze de conexiunile dintre ele”.

„Repertoriul descoperirilor” aduce în atenţie cercetările şi descoperirile din România, Republica Moldova şi Ucraina

De remarcat faptul că „Repertoriul descoperirilor” aduce în atenţie cercetările şi descoperirile întâmplătoare din judeţele Argeş, Bacău, Botoşani, Buzău, Călăraşi, Constanţa, Dolj, Galaţi, Giurgiu, Ialomiţa, Iaşi, Ilfov, Neamţ, Prahova, Teleorman, Tulcea, Vaslui, Vrancea şi Suceava (albia răului Suceava, Arbore, Şipot, Udeşti), dar şi de dincolo de frontiere, din Republica Moldova şi Ucraina.

Coperta I (realizată de dr. Bogdan Niculică) prezintă un colan din tezaurul de la Răducăneni - din colecţiile Complexului Muzeal Naţional Moldova Iaşi, şi o monedă (avers, revers), fals anonim, Califatul Arab (661-750), din colecţia Muzeului Bucovinei Suceava.