„Este nevoie de un echilibru între înălţimea spirituală a catedralei şi orizontalitatea socială”, spune arhitectul Doru Olaş

Arhitectul Doru Olaş, proiectantul Catedralei Naşterea Domnului din municipiul Suceava, catedrală care a fost sfinţită în prima duminică a lunii octombrie şi s-a înscris ca edificiul cel mai impunător al oraşului, spune că „este nevoie de un echilibru între înălţimea spirituală a catedralei şi orizontalitatea socială”.

Arhitectul propune circumscrierea catedralei într-un ansamblu care să pună în valoare edificiul

Cu modestie şi responsabilitate, fără să împărtăşească exaltarea celor care au prezentat-o ca fiind „cea mai mare catedrală din ţară, care va fi eclipsată ca dimensiune doar de Catedrala Mântuirii Neamului din Bucureşti”, arhitectul, care a proiectat încă nouă lăcaşuri de cult ortodox în municipiul Suceava, propune circumscrierea catedralei într-un ansamblu care să pună în valoare edificiul, dar care să exploateze estetic şi utilitar perimetrul din jurul acesteia.

Aşa cum spune Doru Olaş, la momentul proiectării construcţiei, fără să fi fost prevăzut un studiu urbanistic al amplasării catedralei, i s-a găsit locul potrivit („parcă ar fi fost predestinat”, spune el), dar acum se impune o extindere a perimetrului, „o prelungire a spaţiului ocupat prin amplasament” pentru a echilibra înălţimea (de 70 de metri) cu orizontala.

Arhitectul lucrează deja la un proiect (agreat de municipalitate) prin care propune ca circulaţia carosabilă să fie subterană (şi tot subteran să existe spaţii pentru parcare), lucru permis de conformaţia ridicată a terenului.

Există o serie de elemente prin care Catedrala Naşterea Domnului se diferenţiază de alte catedrale

Pornind de la împărtăşirea acestui proiect menit să dezvolte în jurul catedralei un spaţiu simbolic, estetic şi utilitar, am discutat cu arhitectul Doru Olaş despre necesitatea socială a catedralei, dar şi despre unicitatea acesteia. Există o serie de elemente de concept şi de punere în operă prin care Catedrala Naşterea Domnului din Suceava se diferenţiază de alte catedrale.

Este vorba, aşa cum subliniază arhitectul, de „structura bolţilor moldoveneşti dublu retrase” (structură reprezentată atât interior cât şi exterior), de „parcursul interior ascendent prin bolţi şi arce până la turla Pantocratorului” şi de „structura din bolţi cu opt arce, care creează o dantelărie interioară a spaţiului”.

„Succesiunea de bolţi şi arce centrale, bordate cu cele două balcoane laterale care prelungesc spaţiul pronaosului pe înălţime - subliniază Doru Olaş - precum şi proporţia spaţiului dintre înălţimea turlei Pantocrator şi lungimea orizontală a pronaosului şi naosului se înscriu în Secţiunea de Aur, degajând starea de graţie a comunicării cu Dumnezeu”.

Această catedrală  „a fost creată pentru acest spaţiu, are amprenta locului”

Doru Olaş a ţinut să sublinieze la final faptul că proiectul său nu şi-ar fi găsit împlinirea fără aportul inginerilor de rezistenţă Mihai Jitariuc şi Lucalucuşor Melinte şi nu în ultimul rând al maistrului dulgher Emil Steiciuc.

Această catedrală, aşa cum accentuează arhitectul, „a fost creată pentru acest spaţiu, are amprenta locului”.

„Suceava şi locuitorii ei - spune arhitectul - se desăvârşesc prin spiritualitatea Bisericii Sf. Gheorghe a Mănăstirii Sf. Ioan cel Nou şi se sacralizează prin măreţia Catedralei Naşterii Domnului”.

Şi dacă în alte oraşe o asemenea construcţie monumentală se află în centrul civic, la Suceava (unde centrul urbei este încă o problemă disputată), fără extinderea spaţiului ocupat prin amplasament catedrala ar rămâne pe o poziţie marginală.