Lumea satului tradiţional românesc a prins din nou viaţă la Festivalul fanfarelor

Prima ediţie a Festivalului Fanfarelor a avut loc duminică, 18 octombrie, la Fălticeni . Cele mai cunoscute fanfare din judeţ şi din judeţele învecinate au demonstrat timp de câteva ore că muzica tradiţională este de mare preţ, aceasta luminând şi acum chipurile bătrânilor lăutari, muzicanţi din tată-n fiu, cum se autodefinesc chiar ei.

Invitaţii de la prima ediţie a acestui festival au fost Fanfara „Brazii Bucovinei” din Sf. Ilie, Fanfara „Vuietul Şomuzului” de la Preuteşti, Fanfara „Trandafirul” de la Calafindeşti, Fanfara „Izvoraşul” din Liteni, „Fanfara lui Cucoş” de la Fântânele şi Fanfara „Valea Siretului” din Dolhasca. Printre participante s-a numărat şi Fanfara "10 Prăjini" din satul ieşean cu acelaşi nume. Cântece apărute în urmă cu sute de ani, care au fost transmise prin viu grai, de la o generaţie la alta, au impresionat numerosul auditoriu până la lacrimi, pentru că le-au adus aminte oamenilor de anii petrecuţi în vatra satului, de nunţile de odinioară, şezătorile şi horele satului.

Parada şi spectacolul fanfarelor

Formaţiile muzicale au putut fi văzute pe străzile principale din municipiu încă de la ora 11,00, acestea îndreptându-se spre sediul primăriei, unde au fost întâmpinate de administraţia locală cu mere, colaci şi ţuică. Tot aici fiecare fanfară a prezentat un mic program artistic, după care, pe Aleea Pietonală, în aplauzele numeroşilor trecători, a avut loc parada fanfarelor.

De la ora 13,00, în Piaţa „Nada Florilor”, acolo unde s-a desfăşurat şi a XII-a ediţie a Târgului Mărului, a avut loc un regal al muzicii alămurilor. Primii care au urcat pe scenă au fost membrii Fanfarei „Brazii Bucovinei” de la Sfântu Ilie – comuna Şcheia, coordonator Vasile Vişinaru, o fanfară cu o experienţă concertistică de peste 60 de ani.

Reînfiinţată pe „scheletul” vechilor fanfare din satele Preuteşti şi Leucuşeşti, la iniţiativa colonelului în rezervă Dumitru Simion, Fanfara „Vuietul Şomuzului” a comunei Preuteşti i-a încântat pe cei prezenţi cu melodii specifice urbei din apropierea Fălticeniului.

„Am înfiinţat această fanfară anul trecut, ea fiind compusă în mare parte din descendenţi ai vestitei fanfare populare ţărăneşti a comunei Preuteşti, cunoscută sub numele de <Banta lui Boncu>. Rolul fanfarei este de a readuce în scenă o muzică tradiţională românească specifică zonei Moldovei. Cei de vârsta mea au crescut şi şi-au trăit viaţa cu acest gen de muzică. Sperăm să ajungem şi la sufletul tinerilor într-o piaţă muzicală în care predomină genuri care nu sunt specifice poporului român”, ne-a declarat Dumitru Simion.

Grupul Folcloric „Cetiniţa” din Boroaia a prezentat o suită de jocuri populare din care nu au lipsit „Hora moldovenească” şi „Trilişeştiul”, formaţia evoluând şi cu soliştii Alexandru Sahlean, elev în clasa a XII-a la Colegiul „Ştefan cel Mare” din Suceava, care a obţinut recent locul I la Festivalul Naţional „Strugurele de Aur” de la Jidvei, Alexandra Dan, elevă la Liceul Pedagogic Suceava, şi Mădălina Lupupopii, deţinătoarea trofeului Festivalului Internaţional de folclor românesc ”În grădina cu flori multe” de la Cernăuţi.

Hore şi dansuri populare

Fanfara „Trandafirul” de la Calafindeşti a fost înfiinţată în anul 1960, este condusă de Gheorghe Diaconescu şi este singura fanfară înscrisă la OSIM. Fanfara le-a adus aminte celor mai în vârstă de nunţile de la sate din verile când erau tineri sau copii. Din repertoriu nu au lipsit melodiile marcă proprie ale formaţiei de alămuri, cum ar fi “Hora de la Calafindeşti”, “Corăgheasca” sau “Vestea Satului”. „Este un exemplu pentru ceea ce se întâmplă în vatra satului şi de aceea trebuie să ne respectăm valorile şi felul nostru de a fi”, a caracterizat Călin Brăteanu, directorul Centrului pentru Conservarea şi Promovarea Culturii Tradiţionale din cadrul Centrului Cultural “Bucovina” Suceava, evoluţia instrumentiştilor din Calafindeşti. Fanfara a impresionat şi prin faptul că promovează tânăra generaţie de muzicieni, „tinerii din formaţie făcând ceea ce trebuie să facă orice copil de gospodar”.

Fanfara “Izvoraşul” de la Liteni, condusă de Costică Stăuceanu, îşi are rădăcinile într-o fostă comună care avea în fiecare sat câte o fanfară care cânta la nunţi pe prispa casei, pe scânduri stivuite în dosul porţii sau în fundul curţii ori într-o remorcă veche de tractor, acoperită cu nişte crengi cu frunze nu prea umbroase. Din fanfara de la Corni s-au desprins instrumentişti foarte cunoscuţi, unul dintre ei fiind Leonard Zamă. “Ni-i drag să cântăm, asta nu-i o meserie, nimeni nu mai caută astăzi formaţii cu instrumente masive de suflat vechi de 100 de ani. Dacă nu ţi-i dragă fanfara, nu te-apuci de cântat la trombon, tubă sau bariton”, ne-a spus unul dintre instrumentiştii din Liteni.

Cunoscută în toată ţara pentru spectacolele pe care le susţine în perioada sărbătorilor de iarnă, “Fanfara lui Cucoş” din Fântânele, împreună cu instructorul Gheorghe V. Scutariu, a demonstrat că oameni fără pregătire muzicală, fără conservator, prin talentul înnăscut, pot duce mai departe tradiţiile satului.

Ultima fanfară care a promovat la Târgul Mărului de la Fălticeni valorile autentice ale folclorului din Bucovina a fost “Valea Siretului” din Dolhasca. Muzicanţii din Dolhasca au păstrat acelaşi nivel interpretativ superior la care s-au ridicat şi celelalte formaţii participante, mai ales că au avut şi un invitat special, solistul de muzică populară Gheorghiţă Rotaru.

Festivalul s-a încheiat cu un recital susţinut de Fanfara "10 Prăjini" din satul cu acelaşi nume din judeţul Iaşi. Fanfara s-a remarcat prin tonalităţile balcanice şi stilul impus în urma colaborării cu Goran Bregovic, dar nu au lipsit şi câteva melodii moldoveneşti, printre care s-a numărat şi “Ca la noi, la Fălticeni”.

Fălticeni, un pol al formaţiilor de alămuri

Festivalul a fost organizat de Primăria şi Consiliul Local al municipiului Fălticeni, Consiliul Judeţean Suceava, prin Centrul Cultural “Bucovina”, şi Asociaţia “Vatra Satului”.

Călin Brăteanu, directorul Centrului pentru Conservarea şi Promovarea Culturii Tradiţionale din cadrul Centrului Cultural “Bucovina” Suceava, a motivat ideea organizării acestui festival: “Este o manifestare care izvorăşte din nevoia noastră de comunicare şi nevoia noastră de a ne regăsi. Zona etnografică a Fălticeniului a reprezentat de-a lungul timpului un pol al formaţiilor de alămuri, o interferenţă a judeţului Suceava cu judeţul Neamţ şi judeţul Iaşi pe de o parte şi cu Valea Siretului pe de altă parte, sonorităţi muzicale care astăzi sunt la ele acasă, la Fălticeni. În judeţul Suceava activează în acest moment 15 bante ţărăneşti, mai nou ele sunt denumite fanfare, formaţiuni muzicale care au reprezentat şi au susţinut viaţa culturală a satului de odinioară: înmormântare, nuntă, sărbătorile de peste an. Cred că este un demers pentru normalitate şi un demers pentru identificarea valorilor noastre tradiţionale. Cred că Fălticeniul este cel mai în măsură să-şi asume rolul de promotor al culturii tradiţionale pentru că este unul dintre oraşele reprezentative ale culturii din judeţul Suceava şi ale culturii româneşti”.