Printează articolul
Trimite e-mail
ø fişiere video
În competiţia deschisă pentru titlul de Capitală Culturală Europeană, Iaşiul „a jucat” sâmbătă în deplasare la Suceava, prezentându-se cu un buchet de manifestări artistice circumscrise unui proiect cu genericul „Istoria minorităţilor - o abordare cultural artistică a diversităţii”.
Iniţiat de Primăria Municipiului Iaşi în parteneriat cu Universitatea „Alexandru Ioan Cuza” și Asociaţia „Pro Roma” şi finanţat printr-un grant oferit de Norvegia, Islanda, Liechtenstein şi Guvernul României (prin programul PA17/RO13 „Promovarea diversităţii în cultură şi artă în cadrul patrimoniului cultural” - Mecanismul Financiar SEE 2009-2014), proiectul ieşean, care a demarat la începutul acestui an şi se apropie acum de final, le-a oferit sucevenilor prilejul unei originale întâlniri cu artele plastice, cu teatrul şi cu muzica de jazz, ca „viziuni minoritare” într-o exprimare care valorizează potenţialul cultural al principalului centru urban din nord-estul ţării, fosta capitală a Moldovei şi capitala Regatului României între anii 1916-1918.
O expoziţie care „a împrimăvărat o zi de toamnă”
Expoziţia de artă plastică intitulată „Istoria minorităţilor”, prezentată la Centrul pentru Susţinerea Tradiţiilor Bucovinene (o expoziţie care - aşa cum a remarcat la deschidere, în calitate de gazdă, consultantul artistic Gabriela Teişanu, „a împrimăvărat o zi de toamnă”) a alăturat celor 22 de lucrări semnate de artiştii plastici ieşeni Constantin Tofan, Felix Aftene, Manuel Mănăstireanu, dar şi studentul de etnie romă din judeţul Suceava Alexandru Stoica, realizate în tabăra de creaţie de la Complexul de Agrement Ciric, câteva lucrări care aparţin membrilor Filialei Suceava a Uniunii Artiştilor Plastici (Lucia Puşcaşu, Puşa Pîslaru, Camelia Rusu-Sadovei, Niculai Moroşan şi Iulian Asimionesei).
Aşa cum a spus la vernisaj Ana Pustianu-Rogojinaru, managerul de proiect, după itinerarea unei expoziţii de fotografie la Botoşani, se deschide la Suceava această expoziţie de pictură care rămâne pe simeze timp de o săptămână. Maestrul Constantin Tofan a pus accentul în cuvântul său pe „plasticitatea minorităţilor”, salutând totodată reîntâlnirea „sub acelaşi steag” cu colegii de la Suceava. La rândul său, Lucia Puşcaşu, preşedintele filialei artistice sucevene, i-a felicitat pe coordonatorii proiectului şi a spus că şi artiştii ieşenii vor fi invitaţi alături de suceveni atunci când aceştia vor expune la Iaşi.
Un spectacol de actorie şi animaţie, cu muzică live şi coregrafie specifică romilor, şi un concert de jazz cu rezonanţe armeneşti
Oferta culturală ieşeană a continuat cu premiera teatrală „Fereastra”, un spectacol de teatru out-door al companiei Synchret, realizat cu concursul actorului Doru Aftanasiu, regizat de Ciprian Huţanu, care a avut loc în aer liber pe esplanada Casei de Cultură a Sindicatelor.
Un spectacol de actorie şi animaţie, cu muzică live şi coregrafie specifică romilor, o poveste prin intermediul căreia binele şi răul s-au aflat într-un echilibru constant între personajul-marionetă şi personajul întruchipat de actorul Doru Aftanasiu.
Şi, în fine, manifestarea care a concentrat cel mai numeros public, concertul susţinut de Harry Tavitian în sala Auditorium „Joseph Schmidt”, din cadrul Universităţii „Ştefan cel Mare” Suceava, un concert care a debutat cu un vechi bocet armenesc (cu sonorităţi arhaice produse de un instrument de suflat), urmat de o spectaculoasă evoluţie la pian cu compoziţii proprii (Old Balkan Rapsody) sau variaţiuni la suita de dansuri populare româneşti, culese cu un secol în urmă în Transilvania de Bela Bartok.
O veritabilă demonstraţie de virtuozitate cu rezonanţe armeneşti (colinda „Avedis” şi un vechi imn din sec. al XII-lea, care se cântă la slujbele Bisericii Armene în duminica din Postul Mare) şi ritmuri de dansuri româneşti din „Codex Caioni”.
O seară încheiată cu aplauze furtunoase pentru „cel mai important jazzman român contemporan”
Şi dacă la vernisajul expoziţiei de pictură artiştii ieşeni i-au avut alături pe câţiva colegi suceveni, în frunte cu preşedintele filialei locale, Lucia Puşcaşu, la concertul lui Harry Tavitian s-au aflat în sală preotul Torkom Mandalian, parohul Bisericii Armene din Suceava, dar şi câţiva spectatori avizaţi, ca Andrei Ignat, un muzician al cărui nume face parte din legenda rock-ului, beat-ului şi free-jazzului românesc din cea de-a doua jumătate a anilor ’60, care a cântat la început cu grupul „Andantino”, iar mai apoi cu formaţiile „Sideral” şi „Sideral Modal Quartet” (venit în ţară pentru câteva zile din Suedia unde s-a stabilit cu patru decenii în urmă) sau jazzmanul sucevean Cătălin Creţu.
O seară încheiată cu aplauze furtunoase pentru „cel mai important jazzman român contemporan”, aşa cum l-a apreciat presa americană pe Harry Tavitian, un muzician cu un stil propriu, inconfundabil, care alternează jazzul de avangardă cu bluesul arhaic, marcat de un puternic filon etnic.
