Monumentul lui Ştefan cel Mare, din faţa Catedralei Naşterea Maicii Domnului, va fi inaugurat în luna septembrie

Monumentul lui Ştefan cel Mare, din faţa Catedralei Naşterea Maicii Domnului din Gura Humorului, realizat de sculptorul sucevean Mircea Dăneasă, va fi inaugurat în luna septembrie.

Primarul Marius Ursaciuc şi-ar fi dorit ca monumentul să fie inaugurat pe 8 septembrie, la sărbătoarea Naşterii Maicii Domnului

Primarul Marius Ursaciuc şi-ar fi dorit ca monumentul să fie inaugurat în ziua de 8 septembrie, la sărbătoarea Naşterii Maicii Domnului (Sf. Maria Mică), prima mare sărbătoare din anul nou bisericesc (care începe la data de 1 septembrie), când este programat şi evenimentul sfinţirii catedralei humorene.

Cu două săptămâni în urmă, când comisia de recepţie a vizionat lucrarea modelată în lut la scara 1/1, s-au formulat câteva observaţii, care au impus o serie de modificări ale monumentului, modificări care au împins însă termenul de finalizare dincolo de această dată.

Observaţiile au vizat conformaţia bustului, îmbrăcămintea voievodului şi coroana, care nu era specifică domnitorilor autohtoni, ci semăna mai mult cu cea a principilor occidentali.

Sculptorul Mircea Dăneasă a modificat lucrarea după dorinţa comanditarului

Sculptorul Mircea Dăneasă a rezolvat aceste solicitări modificând lucrarea după dorinţa comanditarului, „estompând - aşa cum a spus el - formele prea puternice, menite să-i confere expresivitate statuii atunci când este privită de la distanţă”.

Şi îmbrăcămintea „prea cambrată, care sugerează mai mult o platoşă decât nişte straie de rugăciune”, aşa cum au spus membrii comisiei, a fost remodelată, lucru care a necesitat şi o reconfigurare a armăturii.

Dar cea mai importantă modificare constă în renunţarea la sabie, pe care voievodul, în conceptul iniţial al statuii, o ţinea cu mâna dreaptă, ca pe o cruce.

„Dacă n-ar fi această sabie - a spus atunci primarul Marius Ursaciuc - cred că statuia ar fi unică”.

Şi, într-adevăr, renunţarea la sabie face ca monumentul care va fi amplasat la Gura Humorului să-l reprezinte pe Ştefan cel Mare în ipostaza de ctitor de biserici şi sfânt al creştinătăţii ortodoxe.

Toate problemele care vizau rezolvarea artistică şi expresivitatea lucrării au fost rezolvate

Mircea Dăneasă, care a început deja realizarea matriţelor (negativelor) după care se va face turnarea (transpunerea) lucrării în răşină polimerică armată cu fibră de sticlă, spune că toate problemele care vizau rezolvarea artistică şi expresivitatea lucrării au fost rezolvate, deşi căldura toridă din prima jumătate a lunii a îngreunat remodelarea.

Timpul a fost consumat de artist şi cu „multă muncă necalificată - aşa cum spune el - care consumă totodată şi energia necesară creaţiei”.

Uscarea rapidă din caza caniculei a straturilor de argilă producea mereu crăpături şi dislocări ale volumelor modelate, iar pentru menţinerea lucrării din lut aceasta trebuia permanent stropită cu apă şi învelită cu pânză udă şi folie de polietilenă.

Mircea Dăneasă şi-a propus să realizeze o lucrare monumentală care să iasă de sub amprenta conjuncturalului

Sculptorul Mircea Dăneasă şi-a propus să realizeze o lucrare monumentală care să iasă de sub amprenta conjuncturalului, sanctificarea voievodului moldav impunând o nouă viziune, cea de principe european apărător al creştinătăţii.

Lucrarea monumentală, care-l înfăţişează pe Ştefan cel Mare stând în picioare, îmbrăcat cu o mantie care subliniază ideea verticalităţii (sugerând o coloană sau un trunchi viguros de arbore), are cinci metri înălţime, la care se va mai adăuga şi soclul, înalt de aproximativ un metru şi jumătate.

Voievodul este reprezentat cu braţul drept îndoit la piept, susţinând pe braţul stâng macheta unei biserici, ca în tablourile votive.