Expoziţia de artă plastică „Tărâmul dintre valuri”

La Galeria de Artă „Ion Irimescu” din municipiul Suceava s-a deschis, cu câteva zile în urmă, expoziţia de artă plastică „Tărâmul dintre valuri”, realizată de Ana Creangă și mama ei, artista plastică Oana Ruxandra Hrișcă.

O expoziţie „plină de forme, de culoare, cu multă viaţă”

O expoziţie cu produse artistice diverse, bidimensionale şi tridimensionale, care etalează lucrări de pictură, grafică, sculptură și metaloplastie, o desfăşurare vizuală, aşa cum a remarcat la vernisaj artista plastică Lucia Puşcaşu, preşedinta Filialei Suceava a Uniunii Artiştilor Plastici din România, „plină de forme, de culoare, cu multă viaţă”.

Un eveniment artistic de continuitate într-o familie care l-a avut ca deschizător de drum pe Mircea Hrişcă (1938-2005), un artist complex apreciat ca un „colorist de o diafană discreţie, capabil să facă uleiul să fure virtuţile de transparenţă şi lirism ale pastelului cerat”, urmat acum de fiica sa, artista plastică Oana Ruxandra Hrişcă şi de juna purtătoare de blazon din cea de-a treia generaţie, Ana Creangă, elevă în ciclul gimnazial la Colegiul de Artă „Ciprian Porumbescu” Suceava.

„O imago mundi în care lumile şi culorile se îngemănează”

O expoziţie care, aşa cum a spus prof. Florica Diaconescu, ar putea însemna deopotrivă „clipa debutului şi a consacrării”, o expoziţie cu „o temă generoasă”, care „cheamă la meditaţie” şi care conjugă „vârste şi limbaje artistice diferite” dar compatibile, limbajul inocenţei copilăreşti şi limbajul „metaforic, încifrat, simbolic” al maturităţii artistice.

Un discurs vizual în care „fiecare element declanşează mişcarea celuilalt”, o desfăşurare plastică unitară, în care există materie şi suflet, real şi fantastic, „o imago mundi (imagine a lumii) cuprinzătoare, în care lumile şi culorile se îngemănează”, un demers artistic „în urma căruia rămâne metafora dintre valuri”.

O expoziţie ca o poveste, care are în centru „Copacul prieteniei”

Îndemnul celor două expozante a fost de a privi expoziţia „ca pe o poveste”, o poveste care are în centru „Copacul prieteniei” (o lucrare tridimensională, realizată, aşa cum a spus Ana Creangă, „din dorinţa de joc a copilului”, un copac veritabil cu ramurile matisate multicolor, având ca „fructe” felii din lemn pe care sunt scrise numele prietenilor), înconjurat de lucrările de pe simeză care nu au etichete de autor (pentru a lăsa privitorului libertatea de a le atribui oricăreia dintre cele două artiste, sau amândurora, deopotrivă).

Lucrările de pictură („Concordia civium murus urbium”, „Umbrele trecutului gând”, „Dacă timpul ar fi avut frunze”, „Porţi”, „Mâncătorul de păcate”...), grafică („Vânturile, valurile...”, „Noaptea ielelor”, „Copac melancolic”, „Lumea ca un mecanism”...) şi metaloplastie („Metaistorie”, „Ferestre în timp”), precum şi câteva piese ingenioase de mixed media art, dezvăluie un univers artistic cu valenţe inepuizabile.

                                                                            *

O expoziţie cu un final previzibil, la care-a participat un public alcătuit în mare parte din prietenii celor două artiste expozante, prieteni care s-au grupat în jurul „Copacului prieteniei” care, cu siguranţă, va rodi mai bogat, adăugând „fructelor” care au deja nume alte „fructe” cu nume noi.

Un final cu acorduri muzicale, în care Ana Creangă şi-a demonstrat şi calităţile sale de muzician cu un minirecital de chitară clasică.